Ziua Învierii

16.05.19 by

Ziua Învierii

Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe, când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor.

Aflându-ne în aceste momente de sfântă prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii noștri.

Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și mai ales fie ca această zi să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire.

Hristos a înviat!

***

Sărbătoarea Învierii Domului Iisus Hristos să aducă în sufletele Dvs.  pace, linişte, bucurie, credinţă şi speranţă. În casa Dvs. să fie bucurie, înţelegere şi belşug, iar cei dragi de aproape şi de departe să se întâlnească la masa regăsirii şi a fericirii. Să ne ajute Dumnezeu ca ani mulţi de aici înainte să putem sărbători Sfintele Paşti în biserica şi în casa noastră în aceeaşi atmosferă de bucurie şi de împliniri!

Ar fi trist dacă Sfintele Sărbători ale Paştelui ar trece pe lângă noi ca zile oarecare şi ele să se rezume doar la o masa mai bogată, la o sticlă de băutură, eventual la simpla participare la vreo slujbă din biserică. Ca să fie cu adevărat sărbătorită cea mai mare Sărbătoare a creştinătăţii, ea trebuie să marcheze cu ceva sufletul şi viaţa noastră. Ea trebuie să fie ca un hotar al drumului nostru prin această lume.

Ea trebuie să fie  un moment de profundă analiză a sufletului nostru, un moment în care să vrem să ne lepădăm de omul cel vechi din noi, cu toate păcatele şi viciile lui şi să ne îmbrăcăm în omul cel nou, plăcut lui Dumnezeu. Petru aceasta este nevoie să ne spovedim şi să ne împărtăşim, să facem curăţenie deplină în cămările sufletului nostru şi să le pregătim de primirea celui mai scump dintre oaspeţii pe care-i putem primi vreodată. Oaspetele acesta nu este altul decât Împăratul  împăraţilor şi Domnul domnilor, Mântuitorul Iisus Hristos.

Dacă El  va găsi sufletul nostru pregătit şi primenit, va intra şi va zăbovi aici, dacă nu, se va depărta spre alţi semeni ai noştri, care-l aşteaptă cu mai multă osârdie decât noi. Dacă Hristos nu învie şi în sufletul nostru, degeaba sărbătorim Sărbătoarea Paştelui. Suntem doar nişte spectatori oarecare şi nimic mai mult. Dacă această Sfântă Sărbătoare nu ne transformă cu nimic în oameni mai buni, mai cinstiţi,  mai drepţi,  mai înţelegători, mai paşnici, mai milostivi, mai credincioşi, mai iubitori de Dumnezeu şi de semeni, suntem străini de duhul Sărbătorii.

Fiecare asemenea prilej este un semn că ne-am apropiat mai mult de limanul final al vieţii noastre, că s-a mai scurtat un pic  firul vieţii noastre şi tocmai de aceea trebuie să fim mai atenţi cu privire la pregătirea noastră pentru marea întâlnire cu Hristos la judecata cea de apoi. Chiar credeţi că le-am pregătit pe toate, că am putea fi gata de acel moment? Este o întrebare, pe care ar trebui să ne-o punem cât mai des, fiindcă numai astfel ne putem da seama de starea morală a sufletului nostru.

Dacă Sărbătoarea Învierii vine la data ştiută, anunţată cu mult înainte, momentul întâlnirii cu Împăratul împăraţilor nu-l ştim şi tocmai de aceea trebuie să fim mereu cu geamantanul pregătit pentru Marea Trecere. Dumnezeu să ne ajute, ca să nu vină ceasul şi clipa aceea şi să ne găsească nepregătiţi!

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*