VIAŢA ÎN DEMOCRAŢIA ESTULUI

09.05.13 by

vecinul de la trei behăie ca un
ţap în călduri – vecina de la doi
iar s-a îmbătat criţă şi cântă circumterestru
imprecise manele – iar undeva
pe la etajele superioare sau
inferioare ale clădăriei – unul
s-a apucat de făcut cutremure
artificiale – cu burgiul de sfredelit
pereţii: doar e
duminica
sacră – nu?

pe la poalele blocului – poate chiar la
subsol – trăsneşte a friptură de
porc în post – şi miroase
cumplit şi insistent – a
lapte de mamă denaturată – ars

la noi în bloc – copii nu s-au mai născut – de la
revoluţie: ar fi fost o
indecenţă şi-o impietate faţă de
zidurile tot mai sus
ridicate – avântate întru
perfecţionarea ideii de
puşcărie ambulantă – ba chiar o
trivialitate imprescriptibilă – faţă de
atâta grijă mondială – de a
păstra echilibrele
planetei – mai ales în zona
maimuţelor ăstora cercopitece – din
est

la televizor – tot timpul – de
dimineaţă până pe seară târziu – când
îmi închid sângele în poiată – este apelată una – de-i zice
primăvară – dar mă uit pe fereastră şi – în
furişata lumină subacvatică – văd
copaci încremeniţi (precum unii călugări budişti
care se suspendă singuri din
viaţă – momâi – reprogramându-se pentru
veacuri viitoare…probabil
mai bune): au uitat până şi de
meseria aia cu mugurii

de altfel – e linişte de moarte – şi
cine vrea să spună că-i primăvară – are tot
dreptul s-o
spună – doar de aia e
democraţie
***

OM, TIMP ŞI DECIZIE

omul – în această viaţă – n-are timp decât să
înceapă – nu are timp decât să-şi facă o vagă
părere despre
nu poate decât să privească – îmbolnăvit de fugă – spre

…de fapt – nu are vreme decât să
mârâie puţin – că nu tocmai toate i-ar
conveni…şi – când să formuleze – şi el – o
opinie mai ascuţită şi mai de Doamne-ajută – când
să-şi dreagă vocea şi
să-şi spintece păsul drept la mijloc – spre
miez – cu
tăişul de zarvă – sau chiar – (ce obrăznicie cosmică!) să ia vreo
decizie – hop! – că-i sună ceasul de la
mână

…opriţi ceasurile – tăiaţi-vă mâinile – strangulaţi orice pornire de aroganţă dictatorială a zeilor!

…sau – dacă nu faceţi nimic din toate
astea – atunci
întrebaţi pe cel care v-aşteaptă – docil
la intersecţie – dacă are o ţigară – şi
daţi-vă foc – singuri

…”astfel de forme de protest sunt
strict interzise – în regimul democratic al
Domnului…” – …cu pricina!

…să ne ferească Dumnezeu de democraţia
fandositei minciuni – ucigaşă de
anotimpuri – lichidatoare de
meditaţie asupra exuberanţei florilor de măr – ca şi
asupra unei frunze rubinii – balerin adormită pe luciul lacului –
…minciună stingătoare de
entuziaste explozii spre
ceruri şi de
sonore voci magistrale-ale
Omului: orişiunde
orişicând – în oricare dintre
lumi

…fereşte-ne – Bunule Domn (numai şi numai dacă
bun cu adevărat eşti!) – de-ale deşertului
hiene-nsângerate – feroce târzii!
***

PRIMĂVARĂ RATATĂ

uguie hulubii – florile-s mirese
încă-o primăvară scârţâie să nască
răsturnată soartă zâna mea îmi ţese
ochii-mi sunt de sticlă – sufletul de iască

au ieşit codoşii să ne vândă-o sfântă
ţin în mâna stângă zaruri de ciolane
proştii şi nebunii nu văd calea frântă
doar cuminţii lumii văicăresc în strane…

primăvară-a pâclei şi-a răcelii-n vine
o regie veche şi-o plânsoare nouă:
rău-nmugureşte sub cântări senine

înger se smuceşte – dat cu dracu-n două
…e-o nedumerire şi încă-o durere
tot ce în nădejde tu credeai putere!
***

SFAT PENTRU POETUL DE AZI

publică-te – expune-te – arată-te
cât mai puţin
din ce în ce mai
puţin – dacă vrei să
contezi ca
Poet – sau măcar
ca…un ceva
plutitor între deşert şi
coşmar – răspândind duhori de
corsar – sau – la anul nou – de
onest coşar

să se zică – mai
curând – printre coate şi
şoapte – în piaţă: „ia uite-l! – de când
nu l-am mai văzut… – …oare ce
mai scrie
ăsta?” – decât:
„ia-a-aaar ăsta, cu tâmpeniile lui…!”
***

CAUSA CAUSORUM

ne dezmierdăm – răsfăţăm
duios legănăm – în noi – Păcatele:
fiii şi fiicele scârnelor noastre – cele de
toate zilele şi – mai ales – de toate
zăbrelitele nopţi

ne logodim cu ele-n amurgul catran – în
templul sfintei neruşinări – le
şoptim – la nesfârşit – cuvinte de
dragoste cuvenite şi-alin: nu mai putem
trăi – respira – fără monstruoasa cloacă: iubirea de
nemernicie a morţii

…moartea: bârfă sinistră a
vieţii…

…facem amor – îndelung năclăit – fascinaţi
ziua şi noaptea – cu Păcatele noastre livide

nu le-am mărturisi pentru nimic în
lume: ar însemna să ne trădăm
liniştea – cea arzându-ne torţele negre direct
pe pidosnica piele – …ar însemna să
trădăm împăcarea
incestuoasă – cu asasinii nopţilor şi zilelor noastre – din care
cuvântul de crin – ars în dumnezeiesc
vin : „sărbătoare” – a fost detronat cu
rigoare (izgonit în aurorale – raţionale
siberii) – şi-nlocuit
învecit fost-a-n răspăr sfidător şi
sfruntat – cu extaticele hoituri de vorbe: „concupiscenţă”
„promiscuitate”… – …s-a-ntunecat de tot în cetate!

…nu le trădăm – nu le trădăm putregaiul
fosforescent precum ochii de fiară nocturnă: cu surle şi
tobe le apărăm – preamărim – laş şi burlesc le
travestim – în
carnavalul crimei galactice şi-al
minciunii de sine

…nicicând nu ne vor mai creşte din
umeri – nu ne vor mai
izbăvitor durea – aripi de-mpotrivire adâncului
morţii – aripi de-asalt asfixiant
inspirat – spre
limpidă – dumnezeiasca doinire-a văzduhului
lumii – curat

nicicând nu vom mai accepta să
zvâcnim – într-un torent colosal – într-o
cumplită – măreaţă vijelie-a luminii – spre
poteca de stele – dintre
uraganele stârnite-ale cerului liber
răstignit zâmbitor între aştri

…vom rămâne – de-a pururi
Viermii – Molaticii
Crunt Dezamăgiţii humei de sub
crucea din mijloc – Eterna Fecioară-a Golgotei
***

COPACI – HOPLIŢII LUI LEONIDAS

concurs de elocvenţă şi
ameţitoare cutezanţă – al copacilor
primăverii: fiecare
ar vrea să iasă cât mai în faţă – din marginea
pădurii – pentru a-şi etala rostul vieţii şi-al
luptei: MUGURII – ca pe nişte răni eroice – sau
ca pe nişte medalii – căpătate într-o
îndelungă epopee – confruntare de
poveste – cu rezistent răutăcioasa
iarnă

îi văd – îi aplaud – îi
cinstesc: sunt unicul lor
spectator – unicul lor
confident de tranşee – într-o după-amiază cu adevărat
homerică

nu există reţineri – sfieli de budoar – false modestii: doar
bravură – cutezanţă nebună licăre – tot mai strălucitoare de
miracol: toţi copacii mă privesc cu
hidalgice lacrimi de muguri – drept în ochii
mei înmuguriţi de lacrimi ale sublimei visări
lacrimi de nădejdi şi regale mândrii: sunt onorat
să fiu fratele de seară cu lună – al
hopliţilor lui Leonidas
***

PALATUL PĂUNILOR

zâne constelaţii – răstigniri lumine
umplu tot palatul de orbiri divine
lira lin – lira lin a-ngheţat grădina
cerul crin – cerul crin cheamă-n dor jivina

a sosit – răsărit – lup de foc – orfeul
nu clintiţi – nu clintiţi – struna şi-alizeul
empireu – glas de zeu – spulberă zăgazuri
ţipăt crist – ametist – tulbură talazuri

cât de strict dă edict regele de mir
scurs în pas – fără glas – lucori de fenrir
…mă uitaţi – voi sfinţi fraţi – ca pe lorelai

sângeră lumină chipul ei bălai:
în genunchi stau păuni pe luciri de lună
să nu ştiţi – amintiţi – nicio piază bună
***

NOU LEGĂMÂNT NECESAR

năvălesc florile în cântecul meu
năvălesc florile – prin ferestre şi pori
dezinvolt – flori de măr cu coroane de nori
a fi alb povestesc cât fi-va de greu

oricât de mult m-au plecat înspre luturi
necazuri şi lepre – revolte şi spini
nu pot a uitare de viermii din fluturi
nu pot a zăcere – când seceră vini

Hristoase-al unirii – Hristoase-al iubirii
nu pot să trădez lucrarea de îngeri
nu vreau a Te face din nou ca să sângeri

în inimă-mpiedic prigoana-amintirii
…seninul din ceruri îl chem pe pământ:
cu toate voi face un nou legământ!
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*