Un comunicat care nu înseamnă nimic

01.08.11 by

Un comunicat  care nu înseamnă nimic

Legendarul, de-acum, personaj care semnează “Consiliul USR” a emis un co-municat  pe care-l reproducem integral, cu obişnuitele greşeli, spre amuzament sau enervare (după gusturi şi tabără):

“Reunit în sesiune ordinară, mier-curi 8 iunie 2011, Consiliul USR face următoarele precizări:

1. Ca urmare a unui vot din 2005 al Consiliului, USR a adresat CNSAS soli-citarea de a verifica dosarele de securitate ale membrilor Consiliului şi ale redactorilor şefi ai revistelor editate de USR.

2. CNSAS a comunicat până în acest moment rezultatele verificării pentru un număr de 66 din 85 de solicitări, trei dintre răspunsuri au fost de colaborare cu Securitatea. În aşteptarea deciziei judecătoreşti, Consiliul a luat act de ele şi, conform legii, le-a făcut publice.

3. Referitor la scriitorii, membri în Consiliu sau redactori-şefi, şi pe care CNSAS i-a declarat colaboratori, Con-siliul s-a mărginit la a constata faptul ca atare, fără a cere sancţiuni sau măsuri împotriva acestora. A existat o singură propunere de suspendare, respinsă prin vot.

4. Deşi atitudinea Consiliului a fost cât se poate de decentă, s-a declanşat o întreagă campanie de presă. USR a fost acuzată că nu-şi apără scriitorii. Campania i-a avut uneori ca protagonişti pe scriitorii declaraţi colaboratori, alteori pe colegi ai lor sau chiar membri în Consiliu, în care nu şi-au spus părerea, preferând să scrie ulterior în presă. Campania a fost virulentă în acuzaţii aduse Consiliului şi preşedintelui USR. Au existat şi ameninţări cu demisia. Consiliul USR declară pe această cale că îşi asumă răspunderea solicirtării către CNSAS de a verifica dosarele membrilor săi şi a modului în care a gestionat răspunsurile priomite.

5. Consiliul USR constată cu părere de rău că o decizie a sa, menită a limpezi lu-crurile, s-a transformat într-o campă-anier care urmăreşte compromiterea con-ducerii actuale a USR. Consiliul constată şi că, în aceeaşi ordine de idei, procentul membrilor săi care au colaborat cu securi-tatea este redus. Excepţiile nu sunt desigur de natură să bucure pe nimeni, Consiliul a luat act de ele, cu amărăciune, fără a le judeca sau penaliza”.

Ar fi greu de tras o concluzie din îmbârligata misivă, dar concluzia este că nu înseamnă nimic în economia problemei colaboratorilor cu Securitatea. De fapt, chestiunea este mult mai complicată: De ce numai colaboratorii respectivei instituţii? Dar ceilalţi colaboratori, ai altor servicii străine, sunt mai demni? Şi de ce numai cei care au fost? Cei care sunt nu contează? Dar agenţii de influenţă care se folosesc de poziţia de membru USR? Mă refer de cei plătiţi de partide, de serviciile secrete, indiferent ale cui, sau de anumite firme sau state cu interese în România.

Domnul “Consiliul USR” are să spună că n-au cum să afle. Sunt de acord. Dar trebuie să fie şi el de acord că introducerea unei declaraţii-tip pentru fiecare scriitor ales la filiale sau “la centru” este necesară. La fel, pentru orice angajat prin redacţiile revistelor păstorite sau finanţate de USR. În declaraţia-tip, subiecţii trebuie să ne asigure, sub semnătură, că nu au colaborat cu Securitatea sau cu vreun alt serviciu secret, şi nu vor colabora atât timp cât ocupă funcţii în USR. În caz de declaraţie min-cinoasă, o ştie orice avocat, USR va putea să-l ducă în justiţie pe respectivul şi să-i ceară daune morale.

Iată cum, simplu, dacă ar vrea “Consiliul USR”, s-ar rezolva destul de lesne problema şi s-ar asana zona de decizie a Uniunii. Cât despre respectivii, ca şi “prietenii lor” care cer să fie apăraţi, să se mai abţină, atât de la proteste, cât şi de la candidaturi. Că şi aşa le merge cam prea bine…

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*