Suflet bogat şi talent pe măsură

09.02.15 by

Primim spre publicare:
*
Ioana Stuparu se arată din nou plină de surprize. Dovedindu-ne o paletă multiplă de înzestrări artistice – prozatoare, poetă, eseistă şi un univers de abordări tematice variat (lumea satului, credinţa strămoşească, iubirea de patrie) de data aceasta vine la sărbătoarea de suflet de la Calderon (întâlnirea de lucru a membrilor Cenaclului literar „Octavian Goga)”, cu trei flori, sădite în solul minţii şi sufletului său, surprinzându-ne. Este vorba de trei volume, dintr-o arie de preocupări, neexplorată încă de autoare. Le voi numi, precizând şi remarcând, în acelaşi timp, abilitatea, încă de la formularea titlului, de a-şi ademeni cititorii: „Cuvinte de mătase”(cronici literare, exegeze, portrete, omagii), Editura RawexComs; „Tihna pelerinului”, Editura Semne şi „Autori şi atitudini – taina devenirii”, Editura Betta – toate apărute în 2014.
Primul dintre volume, „Autori şi atitudini – taina devenirii” este, dacă doriţi, rodul unei întâmplări faste. Lipsind de la o întâlnire a Cenaclului „Literatorul”, persoana care scria în mod curent cronica fiecărei şedinţe de lucru a acesteia, conducătorul Cenaclului a rugat-o pe doamna Stuparu să o suplinească. În numărul următor al revistei cu acelaşi titlu, i-a apărut cronica şi, de atunci, n-a mai scăpat. Din suplinitoare a devenit titulară. Harnică şi strângătoare ca o albină a adunat referirile cuvântătorilor pe marginea lecturilor făcute în întâlnirile respective şi, trăind, de ceva vreme printre cuvinte, le-a îmbrăcat în mătase şi, astfel s-a născut o floare din cele trei cu care a venit să-şi bucure colegii la sărbătoarea de astăzi, intitulată „Cuvinte de mătase – cronici literare, exegeze, portrete, omagii”.
Constatarea, pe care am făcut-o şi eu mai demult, în consemnările mele la unele din cărţile sale, o găsesc, fericit formulată de autoarea prefeţei: „Ioana Stuparu – un spirit deschis care-şi împarte averile în răspântii”, dacă vreţi, un fel de „măr de lângă drum” (ştiţi, cred despre ce măr este vorba). Se înţelege c-o împărtăşesc întru totul. Riguroasă ca şi consătenii săi din Mârşani, cărora le-a dăruit monografia comunei dar şi a sa, (născută fiind acolo), autoarea şi-a structurat cartea în trei capitole, cu titluri inspirate din limbajul unor descântece de rouă: „Însemnări din şoaptele cărţilor” – referiri la colegi scriitori pe care îi admiră – Melania Cuc („Femeie în faţa lui Dumnezeu” – roman şi „Miercurea din cenuşă” –idem); Florica Gh. Ceapoiu („Dintr-un timp al regăsirii”; „Printre crini şi albe turnuri” – volume de poezii); Marian Dumitru („Faguri sălbatici” – sonete); şi, în sensul aplecării profunde spre spiritul credinţei neamului – „Semnele vremii. Gânduri şoptite către fratele Gavriil de pe Ceahlău”.
Următorul capitol – „Am cules petale albe din tainele condeierilor” – „Întâlniri cu scriitori” – în care ne propune şi le susţine prin argumente, momente, în care ni-i apropie şi mai mult de suflet pe scriitori, deja cunoscuţi şi preţuiţi de noi, unii fiindu-ne oaspeţi la sărbătorile de suflet din cadrul Cenaclului nostru. Este vorba despre Paula Romanescu şi Nichita Stănescu, Florentin Popescu, Marin Codreanu, Dumitru Bălăeţ, Nicolae Grigore Mărăşanu şi revenirea emoţională la o „Seară de poezie în Decembrie”.
Ultimul capitol – „V-am fost alături trup şi suflet” dedicat unor volume scrise de colegii noştri – „Conspiraţii celeste” de Victoria Milescu, omului de cultură, scriitorului de excepţie, apărător şi promotor al patrimoniului artistic naţional, sprijinitor, inclusiv pecuniar al unor talente tinere, Artur Silvestri, căruia îi închină mai multe materiale: „În memoriam Artur Silvestri”; „Artur Silvestri la Târgul de Carte „Gaudeamus”; „Mărturii tulburătoare”; „Ruga de pe Muntele Ceahlău, pentru Artur Silvestri”; „Concert in memoriam Artur Silvestri”; „Însemnări despre scriitorul Doru Popovici”; „Scriitorul Dumitru Bălăeţ in memoriam”; „Melania Cuc – scriitor şi pictor”; „Nepreţuitele amintiri – in memoriam Olimpiu Radu”; o interesantă „Reflecţie asupra „Romanului minimalist”.
Volumul, în partea sa finală, intitulată, „De aceeaşi autoare”, ne înfăţişează, în detaliu activitatea sa literar-artistică, bogată şi diversă, încununată de premii şi distincţii, referiri critice notorii asupra cărţilor scrise până în prezent, colaborări la diverse publicaţii locale şi naţionale etc.
Eu o cunosc bine pe autoare şi socot că a făcut bine venind cu aceste date şi a renunţat la tăcerea provenită dintr-un exces de modestie şi a adoptat zicerea lui Adrian Păunescu „Sunt modest, da, dar vreau ca să se ştie”. Spre deosebire de Adrian Păunescu, dânsa chiar este modestă, măcar că, a fost forţată să iasă dintr-o tăcere care nu-i servea la nimic.
În volumul următor „Autori şi atitudini – taina devenirii” – sunt cuprinse 25 de cronici literare ale Cenaclului „Literatorul”, ce s-au desfăşurat între 13 oct. 2010 – 11 iunie 2014, acoperind 71 de pagini (5-76). Ultima parte a cărţii, autoarea şi-o dedică sieşi, într-o amplă prezentare generală cuprinsă între pagina 77 – 119). Subiectele cronicilor întâlnirilor de cenaclu se referă la: lecturi cu comentarii aferente, lansări de cărţi, discuţii asupra fenomenului literar- actual etc. Referinţe asupra scriitorilor: Paula Romanescu, Elena Colcigeani, Valentin Rădulescu, Mihaela Orescu, Vilia Banţa, Florica Gh. Ceapoiu etc.
Cel de al treilea volum „Tihna pelerinului” apărut la Editura Semne conţine cronici literare, exegeze, portrete, omagii. Menţionăm din cuprins: Sub titlul „Invocarea divinului în creaţia literară” – e realizată o incursiune în tematica trilogiei sonetului românesc, realizare de excepţie a maestrului Radu Cârneci, susţinută de exemplificările aferente.
Alte subiecte tratate cu competenţă şi într-un limbaj elevat de către scriitoarea Ioana Stuparu sunt de mare actualitate: de la teoretizări ale actului creator, la lansări de cărţi, până la prezentări ale unor manifestări deosebite. Menţionăm câteva dintre acestea: „Câmpul rostirii”; „Întoarcerea spre obârşii”; „Paralelism vizionar”; Frumuseţea lumii cunoscute”; „Oameni asemenea îngerilor”; „Daruri pentru Patriarhul Teoctist”; „101 Poeme de Victoria Milescu”; „Elogiu înaintaşilor – in memoriam Titus T. Stoika” – amplă manifestare comemorativă la Palatul Şuţu”; „În ritmul vieţii – Fiori de primăvară – lansare de carte a lui Al. Cezar Stoika”; „Sfinte firi vizionare – Geo Călugăru şi cartea „Sfinte firi vizionare, dedicată fraţilor eroi Stoika, lansată la Muzeul Naţional al Literaturii Române”; lansarea cărţii „Tovarăşi de ultimă zi” de Ioana Stuparu, dedicată revoluţiei din decembrie 1989; „Domnului Radu Cârneci”; „Ne vom aminti mereu de scriitorul Artur Silvestri”; „De dragul lui Eminescu”; „Gânduri semănate” de autoare întru frumoasă rodire de suflet.
Volumul se încheie cu „Prezentare generală – Ioana Stuparu” între paginile 103 – 133 şi aflăm cam tot ce a dorit să se ştie despre ea autoarea, în planul creaţiei literare şi spicuiri din numeroasele referinţe critice despre autoare, aparţinând unor persoane avizate ca: Maria Diana Popescu, Dragoş Ciobanu, Geo Călugăru, Cezarina Adamescu, Victoria Milescu, Adrian Botez, Emil Lungeanu, Constantin Stan etc.
Cunoscând cam tot ce a scris scriitoarea Ioana Stuparu, împărtăşesc, la rându-mi, ce afirmă Cezarina Adamescu: „Ea scrie asiduu, tenace, smerit, dintr-o necesitate lăuntrică şi nu concepe scrisul decât ca pe o terapie, menită să-l edifice pe om şi să-l îmbunătăţească”.

Geo Călugăru
Membru al USR

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*