Suferinţa din “oglindă”

20.09.13 by

Ne confruntăm în tinereţe cu o gamă largă de gânduri defavorabile. În interiorul nostru se nasc zilnic stări din ce în ce mai intense, mai apăsătoare. Gândurile pătrund în interiorul inimii iar aici vorbim practic de o încătuşare a frumosului lăuntric. Ce este acest frumos? Ce este de fapt, frumosul?

Privim o floare şi afirmăm despre aceasta că este frumoasă, datorită petalelor colorate. Privim un prun şi afirmăm că acesta este este cu adevărat frumos, datorită fructelor cărnoase. Suntem înconjuraţi de case frumoase, de magazine frumoase, de maşini frumoase. Dar oamenii? Nu sunt oamenii frumoşi?

Noi nu suntem oare frumoşi?

Ne privim în oglindă. În doar câteva secunde se creează înlăuntrul nostru cel mai puternic conflict. Conflict între imaginea reală şi cea ideală, luptă între încredere şi neîncredere. Deşi prietenii ne spun cât de frumoşi suntem, pentru noi totul devine zadarnic. Întrebările se nasc şi mor, fără vreo picătură de răspuns. Întrebări precum: “de ce arăt diferit / ce vină am pentru aspectul meu fizic” se zămislesc în cămara sufletească făcând posibilă apariţia eului nevrotic. Iar pentru acest eu nevrotic, frumosul nu există. Nemulţumirea faţă de propria imagine creşte, hrănindu-se dintr-o inconsecvenţă nemărginită. Trupul devine treptat un adversar. Ne izolăm într-o sferă riscantă şi dăunătoare. Respingem adevărul despre noi înşine înlocuindu-l cu zbuciumul unui dispreţ exagerat faţă de ceea ce vedem în oglindă.

Nu vedem frumosul pentru că l-am îngropat, nu pentru că acesta n-ar fi prezent în noi înşine.

Am îngropat tocmai acel sens care se află în afara existenţei noastre. În loc să fim eroi, ne-am lăsat prizonieri în această pierdere a sinelui real. În acest labirint denaturat.

Bolile de alimentaţie nu se nasc din alimente, ci din propria viziune asupra trupului. O viziune cât se poate de maladivă. Teama de a nu te îngrăşa, teama de a nu fi respins/ă de cei din jur din cauza aspectului fizic, frica de opiniile răutăcioase ale celorlalţi…Sunt doar câteva trepte ce conduc la anorexia nervoasă, bulimie sau EDNOS (Eating Disorders Not Otherwise Specified).
Eating Disorders Not Otherwise Specified
Persoanele – în special adolescentele afectate de anorexie sau bulimie – ar trebui să înţeleagă că NU hrana este izvorul principal al depresiei, ci pur şi simplu, acel ansamblu de gânduri obsesive despre care am scris în rândurile anterioare. Acea percepţie falsă şi totodată vătămătoare asupra propriei persoane. Adolescentele ar trebui să înţeleagă că anorexia, bulimia sau EDNOS sunt tulburări psihice ce POT fi îndreptate, ce pot fi tămăduite. Nu există incurabil. Suferinţa din “oglindă” poate fi eliminată. Cum?

Pentru asta există Asociaţia APTTA – Asociaţie pentru prevenirea şi tratamentul tulburăilor de alimentaţie.

Această Asociaţie are ca scop ieşirea din edificiul dureros al deprimării, ieşirea din cercul dezolării şi al vicisitudinii. APTTA nu te va ajuta cu diete periculoase sau cu medicamente pentru slăbit contrafăcute.

APTTA te va ajuta să descoperi cine eşti cu adevărat. APTTA te va ajuta să descoperi şi să te redescoperi.

Aici vei afla frumosul. Nu pe cel din exterior. La APTTA vei învăţa să te accepţi aşa cum eşti şi să încerci să lupţi într-un mod sănătos pentru a deveni cum trebuie. A lupta într-un mod sănătos înseamnă a renunţa la furia provocată de aspectul fizic, înseamnă a renunţa la gândurile nefireşti ce până astăzi îţi stăpâneau mintea. Înseamnă a avea încredere în tine. Înseamnă a învăţa să fii APT pentru frumos, APT pentru viaţă. Pentru că viaţa este darul suprem dăruit de Dumnezeu. Viaţa este totul.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*