Şi pe-ăsta l-am ghicit, tovaroşi!

24.07.13 by

L-am cunoscut într-o seară de vară, pe când la noi, la Craiova, era înmormântat cu mare alai Caiac, mafiotul exemplar , pe care-l plângeau cu sârg co-naţionali sosiţi de peste fruntarii, cu lanţuri de aur la gât, nu la glezne, cu pălării imense , de culoare neagră şi ochelari heliomatici. Dar unde , când şi cum l-am cunoscut eu pe El, pe Lilian Zamfiroiu, actualul preşedinte al ICR, vă veţi întreba şi pe bună dreptate, dragi tovaroşi de front ai dezamăgirii mele. Pe dl Lilian Zamfiroiu( ciudat prenume, sună mai degrabă a nume de cod, nu a nume de botez) l-am cunoscut în seara acelei zile când a fost înmormântat la Craiova zisul Caiac la Terasa Capela din Râmnicu Vâlcea. Mă telefonase şi mă ispitise să petrec două zile şi o minunată noapte de vară vâlceană, bunul meu amic, pictorul Gheorghe Dican, preşedintele fondator al filialei UAPR. Motivul invitaţiei amicului Gigi D. l-a constituit trecerea prin Râmnic a sculptorului Dumitru Şerban, preşedinte pe atunci al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Între noi fie vorba, dl Dumitru Şerban este autorul unui proiect minunat care vizează subvenţionarea artiştilor vizuali în perioadele în care aceştia nu reuşesc să vândă niciuna dintre creaţiile lor. A bon entendeur, salut!
Masa de seară servită la Capelă, pe terasă, a fost agrementată de sosirea intempestivă a două personaje : poetul Petre Tănăsoaica şi amicul său, necunoscut mie până atunci ,Lilian Zamfiroiu. Acesta din urmă, mic de statură, cu ochi verzi, sau poate albaştri şi un început absolut convingător de chelie, şi-a consumat cu o delicateţe aproape feminină păstrăvul din farfurie. Din când în când se uita către PT, de parcă i-ar fi cerut voie să glăsuiască şi el ceva. Am reţinut din seara aceea nu numai proiectul hiper-inteligent al sculptorului Dumitru Şerban, dar şi figura aproape simpatică, de şoricel transparent a dlui Lilian. Un tip pe care nu l-aş defini nici acum, la distanţă de un cincinal de la acea seară, decât astfel: incolor, inodor , insipid.
A doua zi, poetul PT m-a lămurit asupra statutului profesional al amicului său: şoricelul transparent era chiar secretarul Ambasadei UNESCO a României la Paris. Şi iar m-am mirat eu: cum să fie asta un ins atât de incolor, inodor şi insipid pe de-asupra , secretarul Ambasadei României la UNESCO? Am rămas cu această întrebare înfiptă în memorie până de curând , când l-am revăzut pe dl L. Z. pe micul ecran , şi uimirea mea a sporit nespus, ca o cocă de grâu vâlcean pusă la dospit decuseară. Cum, se poate ca dl. LZ, acest personaj cu figură plată, de spion est-european, să fie preşedintele Institutului Cultural Român la Paris? Degeaba m-am întrebat eu umită, răspunsul aveam să-l aflu doar în seara zilei de 16 iulie 2013, tot de pe micul ecran: LZ a fost vajnic colaborator al defunctei securităţi, încă de pe băncile Facultăţii de filologie, secţia româno-franceză, din cadrul Universităţii Bucureşti. Şi atunci, cesă ne mai mirăm împreună, mai bine să ne dăm singuri pumni în cap , şuturi în tur şi să ne mai întrebăm următoarele: cine, unde şi cum l-a propus în această înaltă funcţie de demnitar român la Paris. Cine l-a votat, cine l-a aprobat pe incolorul, inodorul, insipidul domn LZ? Şi, la urma urmei, hai să ne mai întrebîm împreună, tovaroşi, pentru ultima oară: Cui prodest? numirea dlui Lilian Zamfiroiu în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român? Răspunsul va veni singur către noi, ca un şoricel micuţ şi trandafiriu purtând în mustăţi proiectele şi invitaţii peste hotare, pasă-mi-te scriitori şi scriitoare, artişti şi artiste care vor reprezenta cultura naţională în lume. Dixi!
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

ERROR: si-captcha.php plugin: GD image support not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable GD image support for PHP.

ERROR: si-captcha.php plugin: imagepng function not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable imagepng for PHP.