Secund-stătătorul „apostol-Dada“ : Vasile Robciuc din Moineşti-Dacia*…

14.08.17 by

Secund-stătătorul „apostol-Dada“ : Vasile Robciuc din Moineşti-Dacia*…

Împlinindu-şi înfotonarea în aurul de douăzeci şi patru de carate al celui de-al LXXV-lea ocol al Soarelui, Vasile Robciuc
(născut în zodia Leului, la 7 august 1942, în localitatea Părhăuţi, comuna Todireşti, judeţul Suceava, licenţiat – din anul 1966 – al Facultăţii de Filologie – secţia franceză –, de la Universitatea din Iaşi, profesor titular, mai întâi, între anii 1966 şi 1970, la Colegiul Naţional Pedagogic – fosta Şcoală Normală – din Bacău, apoi, din 1970 şi până în 2007, la Liceul „Spiru Haret“ din Moineşti, de unde ni se înfăţişează încă şi azi drept „tânăr pensionar“; din 1991, înfiinţează Societatea Culturală „Tristan Tzara“ şi, din 1998, organul de presă al acestei societăţi, periodicul «Caietele / Les Cahiers „Tristan Tzara“» – titlul, bilingv pe copertile de la tomurile I / 1998 şi al II-lea / 2000, indicând preponderenţa articolelor / studiilor conţinute, în valahă şi în franceză, chiar dacă în paginile acestora întâlnim şi texte în alte limbi de mare circulaţie ca, de exemplu, în engleză, în primul volum, ori în engleză, germană etc., de la volumul al II-lea, din anul 2000, încoace, de la al III-lea tom, din anul 2005, devine trilingv: Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“)
are nu numai o impresionantă operă didactică, ci şi, deopotrivă, o bogată operă european-cărturărească de traducător (în / din literatura franceză), de cercetător (încorolând nenumărate articole / studii publicate în reviste de specialitate din România şi din străinătate) şi de publicist – şi evidenţiez aici, în primul rând, cele 5362 de pagini A-4 / „ministeriale“ ale celor zece tomuri tipărite din 1998 şi până în 2015.

(I) Caietele / Les Cahiers „Tristan Tzara“, nr. 1, 1998 (Bucureşti, Editura Vinea [ISBN 973-9294-59-6], pagini A-4: 198). Acest prim volum al publicaţiei moineştene a fost realizat – după cum suntem avertizaţi de pe pagina de titlu – «de Asociaţia Culturală şi Literară „Tristan Tzara“ din Moineşti», cu «sprijinul Fundaţiei Pro Helvetia din Zürich». Şase sunt secţiunile acestui prim volum:
(1) L’esquisse d’un portrait / Linii pentru un portret
(cu articole / studii sub semnături de marcă europeană: Louis Aragon, Alain Bosquet, Jean-Pierre Faye, Serge Fauchereau, Roy MacGregor-Hastie, Pierre Mazars, Mircea Popovici ş. a.);
(2) Tzara et son étape roumaine / Tzara – etapa românească
(unde semnează: I. Rotaru, Marin Mincu, Dumitru Micu, Mircea Scarlat, Constantin Ciopraga ş. a.);
(3) Tzara et les aventures de la modernité / Tzara şi aventurile modernităţii
(cu interesante materiale semnate de Henri Béhar, Florin Mihăilescu, Alexandru Piru, Aureliu Goci, Paul Miclău, Fumi Tsukahara ş. a.);
(4) Transpositions / Traduceri;
(5) Correspondance / Letters / Corespondenţă
(cu «Documents et traductions» / «Documente şi traduceri»; «Messages et saluts» / «Mesaje şi saluturi» etc.);
(6) Miscellanea.
Fiind vorba de o publicaţie din România, normal ar fi fost ca fiecare material (articol, studiu, poezie, epistolă etc.), „faţă-n faţă“, pagină valahă şi pagină franceză să fie tipărite – ori pagină în dacoromână şi în limba maternă a autorului din străinătate, sau în limba de „circuit internaţional“ în care a fost redactat materialul colaboratorului invitat din alte ţări (ne referim nu numai la primul tom, ci şi la celelalte nouă volume tipărite până în prezent despre curentul / dadaismul cu profund-pelasge > valahe rădăcini bucureşteano-moineştene); mai mult ca sigur, „acest deziderat“ nu a fost respectat în foarte multe cazuri „din motive pecuniare“
(cheltuielile tipografice au fost astfel reduse la „limita“ superioară admisă de „bugetul“ moineştean şi al Republicii Mondiale Dadaist-Tzara-iste).


Vasile Robciuc în anul 2015, lansând cel de-al X-lea volum al periodicului Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“.

(II) Caietele / Les Cahiers „Tristan Tzara“, nr. 2 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“: «tome I» / «2-4») / 2000 (Bucureşti, Editura Vinea [ISBN 973-9294-67-7], pagini A-4: 184); tomul poartă subtitlul: «Dada şi dadaiştii în contextul avangardelor contemporane». Secundul volum are – ca şi primul volum – tot şase compartimente: (1) Le concept d’avant-garde et ses avatars / Conceptul de avandardă şi avatarurile lui (unde semnează Marc Dachy, Adrian Marino ş. a.); (2) L’avant-garde – son écho dans l’histoire de l’art du XXe siècle / Avangarda – ecoul în istoria artei secolului al XX-lea (secţiune reţinându-se prin semnăturile lui Ionel Jianou, Ingo Glass, Andrei Oişteanu ş. a.); (3) Les avant-gardes contemporaines dans le contexte euro-américain / Avangarda contemporană în contextl euro-american (cu contribuţii remarcabile, ca de obicei, semnate de Michel Sanouillet, Roger-Louis Junod, Rodica Mihăilă, Hubert van den Berg, Raimund Meyer, Vasile Robciuc, Stephen C. Foster ş. a.); (4) Aspects de l’avant-garde roumaine / Aspecte ale avangardei româneşti (sub semnături esenţiale în domeniu: Matei Călinescu, Ion Pop, Fl. Mihăilescu, I. P. Culianu, C-tin Ciopraga, Henri Zalis, Ov. S. Crohmălniceanu, Claude Dignoire ş. a.); (5) À proximité de l’avant-garde / În proximitatea avangardei (cuprinzând articole semnate de Dan Platon, Al. Husar, Dan Grigorescu ş. a.); (6) Correspondance / Corespondenţă («Breton à Tzara» / «Breton către Tzara»; «Messages et saluts» / «Mesaje şi saluturi, II» etc.). Faţă de primul volum – unde au fost publicate texte în franceză şi în română –, în secundul, îşi fac apariţia şi texte în engleză şi în germană. Graţie bunilor tâlmăcitori (în primul rând, datorită acelor autori-traducători de proprii studii / articole, apoi prin grija lui Vasile Robciuc), devine imperioasă regula ca textele din Caietele / Cahiers „Tristan Tzara“ să fie publicate „bilingv“, mai întâi, obligatoriu, în limba valahă / dacoromână, şi – „faţă-n faţă“ – în „limba de circulaţie“: fie în franceză, fie în engleză (deşi n-a fost „rău“ nici cu text de poem al lui Tristan Tzara / «Furtuna şi cântecul dezertorului» şi «La marginea oraşului», „în valahă“, urmat de textul tâlmăcit în engleză / «Storm and thea Desertor’s Song» şi «At the City Limits», în tomul I / 1998, pp. 157 – 159), fie în germană (ca, de pildă, la Ingo Glass / «Brancusis Einfluss auf die Kunst seiner Zeitgenossen», în tomul al II-lea / 2000, pp. 36 – 39), rusă etc.

(III) Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 3 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“ este «Vols 3-4 / No / Issues 5-12»), 2005 (Dărmăneşti, Editura Priftis [ISBN 973-87609-0-9], pagini A-4: 308). Cel de-al III-lea tom al Caietelor „Tristan Tzara“ (2005) îşi precizează în subtitlu: «revistă internaţională pentru studiul avangardelor, fondată şi editată de Vasile Robciuc…». De data asta, numărul secţiunilor pare a intra în „aurifera decadă“: (1) Avangarda şi avatarurile sale (pp. 13 –38), unde semnează remarcabile articole / studii: Marc Dachy («Dada, neo-Dada, nouveau realisme, fluxus et cie, I»), Paul Miclău («Dada: la poésie du hasard»), Dan Platon, Arturo Schwarz ş. a.; (2) Tzara şi etapa românească (pp. 39 – 55), unde se înrăzăresc alte nume şi studii: Vasile Robciuc («Tristan Tzara aux lieux mêmes de sa naissance»), Ion Rotaru («Tristan Tzara and the Romanian Bacovianism»), Ion Pachia-Tatomirescu («Le dadaïsme de Bucarest–Gârceni…»; în acest studiu „hiperdocumntat“, I. P.-T. atrage atenţia istoricilor literari încă o dată asupra faptului că primul manifest dadaist, Avertisment incendiar, semnat de Ion Vinea, şi „primul“ poem în spirit pur-dadaist, Vacanţă de provincie, semnat de Tristan Tzara, au fost publicate în revista bucureşteană, Chemarea, numărul din 4 octombrie 1915…), Heinrich Stiehler şi Stavros Deligiorgis; (3) Spontaneitate şi continuitate în avangarda românească (pp. 56 – 87), cu contribuţii notabile datorate lui Ion Pop («Tzara dans les revues roumaines d’avant-garde»), Constantin Ciopraga («Un mousquetaire de l’avant-garde: Stéphan Roll»), Henri Zalis, Tom Sandquist, Vasile Andru, Andrei Oişteanu, Fl. Mihăilescu ş. a.; (4) Tzara şi aventurile modernităţii (pp. 88 – 141), unde întâlnim importante nume de personalităţi „intercontinentale“: Claudine Bertrand din Canada («Sur Tristan Tzara»), Fumi Tsukahara din Japonia («La solitude et la solidarité chez Tristan Tzara»), Sascha Bru, Milly Heyd ş. a.; (5) Sub semnul avangardelor contemporane (pp. 142 – 204), cu alese nume / articole cum, de pildă: parizianul Henri Béhar «Dada-spectacle»), „eleveţianul“ din Zürich, redactor-şeful revistei de poezie internaţională, «Orte» (întregul nr. 143 / decembrie 2005 – ianuarie 2006, datorită demersurilor lui Vasile Robciuc şi I. P.-T., a fost dedicat „vestitei flori a paradoxismului“ din lirica spaţiului valahofon, îndeosebi, din România), Peter K. Wehrli («Am Nabel der Welt»), Stephen C. Foster («Dada: Back to the Drawing Board»), John M. Bennett, Emmett Williams, Georgeta Tcholakova, Guy-Marc Hinant, Raimund Meyer, Carmen Blaga, Vasile Robciuc, Sumiya Haruya ş. a.; (6) Dada şi suprarealismul (pp. 205 – 249), unde Distinsul Receptor poate întâlni, de asemenea nume celebre, cum al marelui poet francez din secolul al XX-lea, Alain Bosquet («Dynamitage du mot»), ori ale unor analişti de seamă ai „Dada-fenomenului“: Andrei Codrescu, Roger-Louis Junod, Jelena Novacovici, Gerald Durozoi ş. a.; (7) Analiza poemului (pp. 250 – 266), unde se încorolează admirabile articole / studii ale unor cadre universitare din Ţară: Margareta Gyurcsik, Liliana Foşalău, Carmen Blaga, Radu I. Petrescu ş. a.; (8) Creaţii poetice în spirit Dada (pp. 267 – 281), secţiune bogat-ilustrată graţie colaborărilor semnate de Claudine Bertrand, Şerban Foarţă, Ion Pachia-Tatomirescu, Cassian Maria Spiridon, Aurel Rău, Mihai Ursachi ş. a.; (9) Traduceri (pp. 282 – 296), din opera franceză a lui Tristan Tzara în engleză (de Ann-Mary Caws, Stavros Deligiorgis), ori în valahă (Vasile Robciuc traduce / publică din teatrul lui Tzara, «Batista de nori», Al. Husar tâlmăceşte : «Volt», «Regulă», «Pietrificarea pâinii» etc.); (10) Corespondenţă (pp. 297 – 307): Tristan Tzara către Paul Dermée; Tristan Tzara către Alain Bosquet; Alain Bosquet către Vasile Robciuc; etc.

(A) Un secol-„Tristan Tzara“ şi-ncă un deceniu, sau despre Vasile Robciuc şi „inima“ Simpozionului „Tristan Tzara – 110“, din 28 mai 2006. După cum se ştie „de către toată planeta“, în primăvara lui 2006, s-au împlinit 110 ani de când a văzut lumina zilei, în oraşul Moineşti, Tristan Tzara (16 aprilie 1896 – 24 decembrie 1963), întemeietor al dadaismului, alături de Ion Vinea (30 aprilie 1895 – 6 iulie 1964).
Aşadar, au trecut un secol şi un deceniu „pe deasupra“, de la naşterea neuronilor geniali ce-au declanşat cea mai mare revoluţie în Limba Poeziei, în Logos, în majoritatea artelor, Revoluţia Dadaistă de Bucureşti / Gârceni – Zurich – Paris.
Aniversarul ceas planetar „Tristan Tzara“ a ţinut la Moineşti cât toată duminica de 28 mai 2006, timp în care s-au desfăşurat lucrările Simpozionului „Tristan Tzara – 110“, prin grija inimosului preşedinte al Asociaţiei Culturale Tristan Tzara din Moineşti, prof. Vasile Robciuc, «în parteneriat cu Primăria, Sucursala Petrom şi Judecătoria Moineşti», Judecătoria Moineşti oferind marea-i sală de şedinţe pentru sesiunea de comunicări ştiinţifice şi încăpătoru-i hol pentru Expoziţia documentară „Tristan Tzara – 110“, expoziţie care a bucurat ochiul participanţilor de elită la simpozionul închinat memoriei lui Tristan Tzara şi mişcării avangardist-europene declanşată de „poetul moineştean“, desigur, elită alcătuită din poeţi, prozatori, dramaturgi, critici literari, pictori, sculptori, muzicieni, profesori de la Universitatea din Bucureşti, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, de la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti şi de la filialele-i din ţară, de la Universitatea din Bacău etc.
Remarcabil fost-a şi aportul de sărbătoare al instituţiilor de învăţământ preuniversitar-moineştene: Liceul Spiru Haret (cu talentaţi elevi ce pus-au în scenă piesa Cap şi pajură, de Tristan Tzara), şcoala Ştefan Luchian, şcoala Generală din Bucşeşti-Poduri etc.
Aserţiunea din „deschidere“, privind faptul că despre sărbătorirea lui Tristan Tzara, la Moineşti, la 110 ani de la naşterea-i, se ştie „de către toată planeta“, se întemeiază pe o realitate incontestabilă: moineştenii, în frunte cu destoinicul profesor Vasile Robciuc, au un impresionant cult al valorilor regionale de talie naţională / europeană, valori care, printr-o aleasă strategie, capătă audienţă planetară; moineştenii, în frunte cu destoinicul profesor Vasile Robciuc, au înfiinţat – imediat ce a fost posibil – Societatea Culturală „Tristan Tzara“ (anul fondării: 1991) – care s-a impus pe plan naţional şi european printr-o serie de proiecte îndrăzneţe:
Monumentul Dada de la Moineşti (ansamblu „avangardist“ – 25 × 2,6 × 9,5 m – datorat sculptorului german Ingo Glass);
editarea seriei de volume Caietele / Cahiers „Tristan Tzara“ („capodopere tipografice“ cu studii de ţinută universitară / academică şi cu articole, poezii, proze, piese de teatru semnate de personalităţi de marcă ale genurilor);
realizarea unei serii de CD-uri / DVD-uri „Tristan Tzara“, cu o „muzică fără frontiere“ pe textele dadaistului moineştean (bineînţeles, apelându-se la celebri compozitori euro-americani) etc.
Simpozionul „Tristan Tzara – 110“ a fost anunţat din timp (nu în spirit „balcanic-improvizaţionist“ / „heirupist“) cercetătorilor interesaţi de dadaism, experţilor în avangardism de pe toată planeta, cu invitaţia de participa direct la sărbătoarea moineşteană cu o lucrare / comunicare, ori, în caz că aşa-ceva nu este posibil din diverse motive, măcar cu adresarea unui simplu mesaj.
Întrucât despre majoritatea autorilor de studii (comunicări) de mare valoare / interes se face vorbire mai jos, prin „radiografierea“ masivelor „caiete“ („cahiers“ / „note books“) care poartă numele liderului unanim-recunoscut al dadaismului, îngăduie-ni-se a cita doar din seria de interesante mesaje planetare „Tristan Tzara“ (şi acestea meritând un volum omagial special):
«Il est toujours stimulant de relire le grand poète – dont les racines sont résolument modernes et roumaines – parce qu’il décape les discours médiocres et le prêt-à-penser.» – Claudine Bertrand (Canada);
«Du Japon qui est très loin de votre pays mais commun avec vous pour l’amour de la poésie de Tristan Tzara, je vous adresse mes saluts chaleureux de solidarité» – Tomohiko Ohira (Japonia – profesor la Universitatea din Hokkaido);
«Sans dada, sans Tzara, toute la face du monde culturel n’aurait pas été telle qu’on connait auhourd’hui» – Fumi Tsukahara (Japonia – profesor la Universitatea Waseda din Tokyo);
«Nous sommes heureux d’apprendre que la mémoire de Tristan Tzara continue à être honorée dans les lieux de sa naissance grâce aux efforts incessants du groupe de Moinesti animé par Vasile Robciuc. Nous adressons nos cordiales salutations aux participants à ce colloque en regrettant de ne pouvoir y prendre part» – Michel Sanouillet (Franţa); etc.

(IV) Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 4 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit este «Vols 5-6 / No / Issues 13-20»), 2006 (Dărmăneşti, Editura Priftis [ISBN 973-87609-0-9], pagini A-4: 270). Acest tom păstrează numărul de rubrici din anteriorul volum, al III-lea, ici-colo schimbând şi formularea în întregime, ori eliminând / adăugând vreun cuvânt („schimbare“ mai „fericită“, ori nu), bineînţeles, „vechii“ semnatari venind cu studii / articole „noi“, în aceeaşi tonalitate, în aceeaşi ţinută „universitară“ / „academică“, înregistrându-se totodată şi nume de „împrimăvărare“, asiguratoare ale unui substanţial „viitor“ de cercetare ştiinţifică a „dadaismelor“ europeano-americane: (1) Conceptul de avangardă şi avatarurile sale / Le concept d’avant-garde et ses avatars / The Concept of Avant-garde and Its Avatars (unde semnează numai Alina Cambir şi Marc Dachy); (2) Avangarda şi etapa românească / L’avant-garde et son étape roumaine / The Avant-garde and the Romanian Period of His Works (deşi era mai „exactă“ formularea din numărul anterior; studiile din această secţiune stau sub semnăturile lui Vasile Măruţă, Fumi Tsukahara, Vasile Robciuc ş. a.); (3) Sub semnul lui Tzara / Sous le signe de Tzara / Under the Sign of Tzara (articolele / studiile din acest compartiment fiind semnate de Charles Dobzynski, Marc Chambost, Simona Modreanu, Vasile Robciuc ş. a.); (4) Dada şi suprarealism / Dada et surréalism / Dada & Surrealism (de unde se reţin contribuţiile semnate de Vasile Spiridon – «Gellu Naum:Going Beyond Surrealism» – şi de Vasile Robciuc – «Facettes de la mémoire dans l’oeuvre de Philippe Soupault»); (5) În proximitatea avangardei / À proximité de l’avant-garde / In the Proximity of the Avant-garde (unde iscălesc Ann-Mary Caws – «Self-dialogy», Crina-Laura Luca – «Ion Pachia Tatomirescu – „The Generation of the Poetic Resurrection…“», Al. Husar – «A Visit to Eugène Ionesco» ş. a. / etc.); (6) Creaţii poetice în spirit Dada / Productions poétiques dans l’esprit Dada / Dada Geared Poetic Creations (unde-s antologaţi poeţii: Olivier Apert, George Astaloş, Michel Benard, Claudine Bertrand, Emil Brumaru, Anghel Dumbrăveanu, Cezar Ivănescu, Adrian Popescu, Peter K. Wehrli ş. a.); (7) Traduceri / Transpositions / Translations (rubrica se iveşte „în complementaritatea“ spiritului Dada, din cea anterioară, de data aceasta fiind tâlmăciţi: Alain Bosquet, Gherasim Luca, Peter K. Wehrli, Jean-Claude George, Jean-Paul Mestas, Claudine Helft, Charles Dobzynski ş. a.); (8) Avangarda – ecouri în istoria artei contemporane / L’avant-garde – son écho dans l’histoire de l’art contemporain / The Avant-garde – Echoes in the History of the Contemporary Art (aici, articolele stând sub semnăturile lui Tristan Tzara – Dada contre l’art; Michel Sanouillet – Marcel Duchamp; Olivier Salazar-Ferrer – Benjamin Fondane et les arts plastiques; ş. a. / etc.); (9) Avangarda şi universul sonor / L’avant-garde et son univers sonore / The Avant-garde and Its World of Sounds (unde se evidenţiază: Gheorghe Firca – Tristan Tzara: hic et nunc; Pic Adrian – Variacions metamusicals; Dan Voiculescu – The Avant-garde Spirit in Music – Romanian Contributions; Helios Azoulay – La musique incidentale; ş. a. / etc.); (10) Corespondenţă / Correspondance / Correspondence («Breton à Tzara», «Mesaje şi saluturi» / «Messages et saluts» / «Messages and Greetings» etc.).

(V) În Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“ – fără precizarea titlului acestui periodic şi a nr. / vol. 5, tot din 2006 (ceea ce se deduce din numerotarea următorului tom), Vasile Robciuc, preşedintele Asociaţiei Culturale „Tristan Tzara“, din Moineşti-Dacia / România, antologhează / editează, „trilingv“, o serie de „partituri-dada“ semnate de 21 de compozitori contemporani, sub titlul La clé de l’horizon / A Key to the Horizon / Cheia orizontului – Musiques pour / Musics for / Muzici pentru Tristan Tzara (Dărmăneşti, Editura Priftis [ISBN 973-87609-5-X], pagini A-4: 524), 2006. Impresionantul op realizat de Vasile Robciuc, preşedintele Asociaţiei Culturale „Tristan Tzara“ din Moineşti, „riscă să devină“, în viitorul apropiat, „o lucrarea indispensabilă“ cercetătorilor avangardei muzicale şi literare, pentru că, de la finele anului 2006, există şi «un document muzical de prim ordin întru cunoaşterea operei scriitorului şi omului ce a fost Tristan Tzara» – după cum se face vorbire în Argument.
Din structurarea opului se relevă, mai întâi, studiul acribios, semnat de Gheorghe Firca, Tristan Tzara: hic et nunc (pp. 13 – 53, în franceză; 54 – 96, în engleză; 97 – 136, în valahă), apoi secţiunile: (1) Poèmes de Tristan Tzara: 40 chansons et déchansons; Chanson Dada; L’Arbre des voyageurs; Moartea lui Guillaume Apollinaire / La mort de Guillaume Apollinaire; l’H’mme approximatif; CD Musical „21 compositeurs d’aujourd’hui à la rencontre de Dada“ : Échos / […] / CD Muzical „21 de compozitori contemporani la întâlnire cu Dada“: Ecouri (pp. 137 – 228); (2) Partitions / Scores / Partituri (unde semnează compozitorii electrizaţi / magnetizaţi de poezia lui Tristan Tzara; pp. 229 – 522): Roman Vlad (Piccolo lambiccamento pianistico sul nome di Tristan Tzara), Viorel Munteanu, Doru Popovici, Michael Damian, Tiberiu Olah, Mihail Vîrtosu, Romeo Cosma, Dan Dediu, Myriam Marbe, Octavian Nemescu, Sabin Păutza, Adrian Pop, Adrian Raţiu, Vasile Spătărelu, Aurel Stroe, Ede Terenyi, Cornel Ţăranu, Anatol Vieru, Dan Voiculescu, Cristian Misievici şi Felicia Donceanu (Décalcomanies d’après Tristan Tzara).

(VI) Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 6 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit: «Vols 7-10 / No / Issues 21-30»), 2007 (Moineşti / Roumanie, ISBN 978-973-0-05733-8, pagini A-4: 304), publică Les oeuvres theâtrales / Piesele de teatru, de Tristan Tzara, în tâlmăcirea lui Vasile Robciuc, însoţite de o „epistolă prefaţatoare“ a lui Henri Béhar. Vasile Robciuc traduce din franceză în valahă şi publică (bilingv) în acest volum important-dadaistele piese de teatru scrise de Tristan Tzara: La première aventure céleste de monsieur Antipyrine / Prima aventură celestă a domnului Antipyrin (pp. 22 – 35), La deuxième aventure céleste de monsieur Antipyrine / A doua aventură celestă a domnului Antipyrin (pp. 36 – 49), Le coeur à gaz / Inimă de gaz (pp. 50 – 83), Mouchoir de nuages / Batista de nori (pp. 84 – 127), Pile ou face / Capo sau pajură (pp. 128 – 143), Faust (pp. 144 – 159) şi La fuite / Fuga (pp. 160 – 245). Capitolul „de închidere“, Dada sur la scène moderne / Dada pe scena modernă (pp. 246 – 265) cuprinde o interesantă serie de aprecieri ale dadaistului teatru tristan-tzara-ist datorate lui Henri Béhar, Michel Sanouillet, Fumi Tsukahara ş. a.

(VII) + (VIII) 1192 de pagini ministeriale din cele două tomuri ale periodicului «Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“apărute în 2010 –
VII. Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 7 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit este «Tome I / Vols XI – XIV / Nos 31 – 60»), Moineşti, ISSN 1584-8825, 2010 (aşadar, periodicului i se atribuie ISSN, fără a i se mai da şi ISBN, deşi impresionantul prim-volum / tom – care numără 680 pagini A-4 – vede lumina tiparului la Tipografia / Editura Docuprint & Babel, din Bacău); VIII. Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 8 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit este «Tome II / Vols XV – XVII / Nos 61 – 86»), Moineşti, ISSN 1584-8825, 2010 (însumând 512 pagini A-4, opul vede lumina tiparului tot la Tipografia / Editura Docuprint & Babel, din Bacău, numărătoarea paginilor făcându-se în continuarea celor din „tomul I“, de la p. 681 la p. 1192).
Periodicul internaţional, multilingv, pentru studiul avangardelor contemporane, Caietele / Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“ (Moineşti-România), tomurile I (adică al VII-lea) şi II (adică al VIII-lea), din anul 2010, au un impresionant conţinut universitar / academic, garantat – în primul rând – de neasemuitul preşedinte al Asociaţiei Culturale şi Literare „Tristan Tzara“ din Moineşti-România, Vasile Robciuc, şi de membrii de onoare ai asociaţiei înfiinţate de Domnia Sa, nume de prestigiu ale cercetării interdisciplinare a avangardelor, a modernismului mondial: Henri Béhar (Franţa), Claudine Bertrand (Canada), Mary-Ann Caws (Statele Unite ale Americii), Serge Fauchereau (Franţa), Stephen C. Foster (Statele Unite ale Americii), Jean-Claude George (Franţa), Irina Mavrodin (Dacia / România), Paul Miclău (Dacia / România), Jeronimo Moscardo (Brazilia), Tomohico Ohira (Japonia), Ion Pachia-Tatomirescu (Dacia / România), Sabin Pautza (Dacia / România), Ion Pop (Dacia / România), Aurel Rău (Dacia / România), Fumi Tsukahara (Japonia), Peter K. Wehrli (Elveţia) ş. a. (v. infra), conţinut ce şi-a aflat cristalizarea în următoarele 15 macrosecţiuni:
(1) Avangarda şi avatarurile sale. Manifestele Dada / L’Avant-Garde et Ses Avatars. Les Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos
(unde semnează: Pierre Taminiaux, «Les manifestes comme gestes poétiques»; Petre Răileanu, «Le XXe, le siécle des avant-gardes?; Hubert Van Den Berg, «„J’écris un manifeste…»; Sylvano Santini, «Imaginer l’avant-garde aujourd’hui enquéte sur l’avenir de son histoire»; Noemi Bomher, «Traditionalism and Avant-Garde», Adrian Dinu Rachieru, «Postmodernisme et avant-gardisme», Gil Jouanard, Georgeta Tcholakova, Călin-Andrei Mihăilescu, Marius Hentea şi Isabelle Krzywkowski);
(2) Dada şi etapa românească / Dada et son étape roumaine / Dada and the Romanian Period
(unde întâlnim nume de prestigiu internaţional, de la Urmuz până la Cécile Bargues, Laurent Gayard, Aurel Rău, Delia-Rodica Moldovan, Constantin Zărnescu ş. a.);
(3) Spontaneitate şi continuitate în avangarda românească / Éclosion et continuité dans l’avant-garde roumaine / Spontaneity and Continuity in the Romanian Avant-Garde
(în care sunt publicate interesante cercetări / eseuri de: Ion Pop, «L’avangardia romena e il futurismo», Irina Cărăbaş, Dieter Schlesak, Paul Cernat, «Le futurisme italien et son héritage culturel dans la Roumanie de l’entre-deux-gueres: entre l’avant-garde et la „jeune génération“», Ion Pachia-Tatomirescu, «Avant-Gardisme valaque ou modernisme extrême», tom I, pp. 140 – 143, Xenia Negrea, Vasile Spiridon, Radu Andriescu, «Margento. More Than a Cultural Experiment», Chris Tănăsescu, «The Avantgarde of Tradition…»),
(4) Dadaism, suprarealism şi alte „isme“ / Dadaïsme, surréalisme et autres „ismes“ / Dadaism, Suprarealism and Other „Ismes“
(o secţiune dintre cele mai întinse, pp. 157 – 330, unde sunt antologaţi: Michel Sanouillet, «Dada in Paris», Serge Fauchereau, «Le dadaïsme parisien», Henri Béhar, «Tristan Tzara surréaliste ou la poésie activité de l’esprit», Marc Dachy, «Poésie et révolution: Dada et l’avant-garde américaine», Marry-Ann Caws, «Preface in the Surrealist Light: André Breton», Stephen C. Foster, «Zürich Dada: the Arts, Critique, and the Theater of Radicalism», Eddie Breuil, «Aspects éditoriaux de Dada…», Arturo Schwarz, «L’arte surrealista: „Rivelare alla coscienza la potenza della vita spirituale“ (Breton)», Virgil Şoptereanu, «On the Traditional Language of the Futurists. Abstract», Anna Ledwina, «La femme – modéle de l’amour. Être idealisé et inspiration des surréalistes», Vasile Robciuc, «Naissance et rebondissements du surréalisme roumain», Raymond Spiteri, «Surrealism and the Ballets Russes», Ion Pachia-Tatomirescu, «Avant-Garde and Paradoxism in Ioan Baba’s Poetry», tom I, pp. 294 – 299, Janine Mileaf, «Tzara’s Touch», Peter K. Wehrli, «Everything Is a Reaction to Dada», Alain Bosquet, «La nuit, victorieuse du jour», Helena Badell-Giralt, Delia-Rodica Moldovan, George Bădărău, Radu I. Petrescu, Mica Gherghescu, Iulian Toma, Alain Leduc, Ovidiu Morar, Elena David-Drogoreanu, Adina Curta, Miruna Blumete, Andrei Codrescu, Marina Mureşanu-Ionescu, Rose-Hélène Iché, Marina Vraciu ş. a.),
(5) Sub semnul avangardelor contemporane / Sous le signe des avant-gardes contemporaines / Under the Sign of Contemporary Avant-Gardes
(unde întâlnim, de asemenea, autori de marcă: Benoît Delaune, Toader Saulea, Georges Landais, Şerban Foarţă, Valeriu Oişteanu, Jenö Farkas, Willard Böhn, Claudine Helft, Irina Mavrodin, Rogher Cardinal ş. a,),
(6) Avangarda şi aventurile modernităţii / L’avant-garde et les aventures de la modernité / The Avant-Garde and the Adventures of Modernity
(reunind contribuţii foarte interesante de: Michael Finkenthal, Ecaterina Grün, George Astalos, Aneta Dobre, Marc le Monnier, Livia Cotorcea, Melania Stancu, Camelia Dinu, Roxana Dreve, Crina-Laura Luca: «Holopoème et salmes – „deux masses d’armes“ avant-gardistes de Ion Pachia-Tatomirescu», tom I, pp. 445 – 448, Toader Saulea, Franck Ancel, Petruţa Spânu, Gherasim Luca, Boris Marian şi Vasile Robciuc)
(7) În proximitatea avangardei / À proximité de l’avant-garde / In the Proximity of Avant-Garde
(secţiune cu peceţi eseistice / stilistice de: Livia Cotorcea, Margareta Gyurcsik, Andrei Corbea, Vasile Robciuc, Ioana Şigovan, Michaela Niculescu şi Liviu Cotrău),
(8) Creaţii poetice pentru «Caietele „Tristan Tzara“» / Productions poétiques pour les «Cahiers „Tristan Tzara“» / Geared Poetic Creations for «”Tristan Tzara” Notebooks»
(unde intră în „marea competiţie-Dada“, pentru „priveliştea Fiinţei“ poetice, întreaga noastră Planetă Dada-Lirică: Tristan Tzara, Claudine Bertrand, John M. Bennet, Abraham-Vincent Vigilant, Jean-Claude George, Paul Miclău, Ion Pachia-Tatomirescu, Şerban Foarţă, Georges Landais, Valeriu Matei, Ioana Trică, Alexandre Faustino, Gabriela Pachia, Miroslava Metleaeva, Răzvan Ţupa, Andrei Codrescu, Ioan Baba, Emil Nicolae, Vasko / Vasile Popa, Claudine Helft, Alain Bosquet, Elena Seifert şi Peter K. Wehrli),
(9) Spiritul Dada şi teatrul contemporan / L’esprit Dada et le théatre contemporain / Dada-Geared and Contemporary Theater
(unde îşi expun foarte argumentat punctele de vedere: Henri Béhar, Michel Sanouillet, Mary-Ann Caws, Fumi Tsukahara, Vasile Măruţă, V. Robciuc, Petre Isachi, Ion Pachia-Tatomirescu – ce face câteva „abrevieri libretistice şi didascalii“ la «A doua aventură celestă a domnului Antipyrine» –, George Astalos, Anne-Elisabeth Halpern, Roxana Utale ş. a.),
(10) Traduceri / Transpositions / Translations
(Tr. Tzara: «L’homme approximatif» / «Approximate Man», «La mort de Guillaume Apollinaire» / «The Death of Guillaume Apollinaire» etc.; Claudine Bertrand: «Le corp en tête»; André Breton: «Le Buvard de cendre» / «Cinder Blotter», «Le Sphinx vertébral» / «The Vertebral Sphinx»; etc.; Mihai Ursachi: «Missa solemnis», Virgil Mihaiu, Ion Horea, Romulus Vulpescu ş. a.),
(11) Avangarda – ecoul său în istoria artelor contemporane / L’avant-garde – son écho… / The Avant-Garde – Ecoes…
(în cuprins, şi cu fulminante eseuri: Tristan Tzara, «Picasso et la poésie»; Fumi Tsukahara, «Neo-Dada et Arakawa: une histoire inconnue»; Vasile Robciuc, «Un artiste dadaïste de renom: Raoul Hausman»),
(12) Avangarda şi universul sonor / L’avant-garde et son univers sonore / The Avant-Garde and Its World of Sounds
(unde semnează: Helios Azoulay – «L’air du toréador de Carmen» –, Viorel Cosma – «Des sonorités filtrées avec virtuosité» –, Şerban-Dimitrie Soreanu, Dan Dediu ş. a.),
(13) Texte diverse / Textes divers / Diversous Texts
(de mare valoare estetică, semnate de Abraham-Vincent Vigilant, Jean-Claude George, Claudine Bertrand, Haruya Sumiya, Basarab Nicolescu ş. a.),
(14) Corespondenţă / Correspondence
(este vorba doar de o parte din corespondenţa „planetară“ a lui Vasile Robciuc întreţinută de-a lungul deceniilor moineştene cu sute de personalităţi: Claudine Bertrand, Henri Béhar, Jean-Claude George, Anne & Michel Sanouillet, Christophe Tzara ş. a.)
şi (15) Appendix.

(IX) Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 9 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit este «Tomes 3 & 4 / Vols 18 – 23 / Nos 60 – 105»), Moineşti, ISSN 1584-8825 (vede lumina tiparului tot la Tipografia / Editura Docuprint & Babel, din Bacău), 2013 (pagini A-4: 990). Şi în structurarea acestui op consacrat dadaismului, op „ieşit din comună“ – cum s-ar zice dinspre paradoxismul cosmologic al lui Marin Sorescu –, atât prin „cantitatea“ cât şi prin „calitatea“ de peste sectorul de cerc al orizontului, se relevă treisprezece secţiuni, cunoscute Distinsului Receptor din volumele anterioare, dar cu tot mai bogate şi surprinzătoare conţinuturi.
(1) Avangarda şi avatarurile sale. Manifestele Dada / L’Avant-Garde et Ses Avatars. Les Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos
(unde se remarcă analişti / cercetători de fenomen dadaist, ori scriitori din sfera avangardismului cu contribuţii puse sub incandescente peceţi stilistice: Tristan Tzara – «Manifeste de monsieur Antipyrine», Michel Sanouillet – «Dada in Paris…», Paul Van Melle – «Les avant-gardes s’endorment parfois, mais ne meurent jamais», Alain Georges Leduc, Şerban-Dimitrie Soreanu, Anca-Irina Ionescu, Sylvano Santini, Mica Gherghescu, Juan Angel Italiano, Vasile Robciuc – «Une prétendue solidarité entre Dada et le surréalisme», Margareta Gyurcsik şi Adrian Mihalache – «The Avant-garde, a Farewell Ahow»);
(2) Dada şi etapa românească: spontaneitate şi continuitate… / Dada et son étape roumaine: éclosion et continuité / Dada and the Romanian Period: Spontaneity and Continuity
(cu interesante capitole semnate de Urmuz, Voronca, Vasile Măruţă, Victor Durnea şi Adina Curta – «Testimonianze e documenti sulla visita di F. T. Marinetti a Bucarest nel 1930»);
(3) Dadaism, suprarealism şi alte „isme“ / Dadaïsme, surréalisme et autres „ismes“ / Dadaism, Suprarealism and Other „Ismes“
(cu aportul cercetătorilor: Serge Fauchereau – «Le dadaïsme parisien», Arturo Schwartz – «L’attivitá prevalentemente politica dei dadaisti berlinesi», Didier Ottinger – «Il muro di Breton», George Guţu – «Paul Celan, Surrealistische Interferenzen», Ion Pachia-Tatomirescu – «Le paradoxisme», Günter Berghaus, Constantin Frosin, Raffaele Bedarida, Sveta Litvak, Fumi Tsukahara – «Dada au Pays du Soleil Levant», Roger Cardinal şi Michael Finkenthal);
(4) Avangarda şi aventurile modernităţii / L’avant-garde et les aventures de la modernité / The Avant-Garde and the Adventures of Modernity
(cu Tristan Tzara – «La signification anagrammatique du lais», Henri Béhar, Alain Georges Leduc, Gil Jouanard, Claudine Bertrand – «L’amoureuse intérieure», Ecaterina Grün, Gabriella Giansante, Georges Landais, Vasile Robciuc, Jerome Rothenberg, Olivier Salazar-Ferrier, Peter K. Wehrli ş. a.);
(5) În proximitatea avangardei / À proximité de l’avant-garde / In the Proximity of Avant-Garde
(cu capitole interesante de Irina Mavrodin, Leo Butnaru, Marga Ciopraga, Dieter Schlesak şi V. Robciuc);
(6) Sub semnul avangardelor contemporane / Sous le signe des avant-gardes contemporaines / Under the Sign of Contemporary Avant-Gardes
(cu 17 capitole de Tristan Tzara – «De la necessité en poésie», Charles Dobzynski, H. Béhar, Anne-Elisabeth Halpern, Luc Vigier, Petre Răileanu, Jeno Farkas, V. Oişteanu – «Tristan Tzara at Sixty Years After Death», «The Approximate Man by Tristan Tzara» şi «The Wanderings of the Blind Master for Victor Brauner», Călin-Andrei Mihăilescu, Claudine Bertrand – «Poésie et vie: „Les Cahiers Tristan Tzara“, un certain regard», Adrian Grauenfels, Chris Tănăsescu, Fl. Colonaş, Livia Cotorcea, Constantin Frosin şi Tristan Tzara – «Mister AA, antiphilosopher»);
(7) Creaţii poetice pentru «Caietele „Tristan Tzara“» / Productions poétiques pour les «Cahiers „Tristan Tzara“» / Geared Poetic Creations for «”Tristan Tzara” Notebooks»
(cu substanţial-revoluţionare cicluri de poeme-Dada-liric-paradoxiste purtând 11 + 11 „peceţi de aur“ puse de: Tristan Tzara, André Breton, Charles Dobzynski, Vincent A. Vigilant, Alain Georges Leduc, Pierre Taminiaux, Elena Seifert, Urmuz, Ion Caraion, Gabriela Pachia, Ion Pachia-Tatomirescu, Ilarie Voronca, Gellu Naum, Şerban Foarţă, Calistrat Costin, Claudine Bertrand, Alexandre Faustino, John M. Bennet, Jerome Rothenberg, David Baker şi Page Hill Starzinger);
(8) Spiritul Dada şi teatrul contemporan / L’esprit Dada et le théatre contemporain / Dada-Geared and Contemporary Theater
(cu cinci capitole „dinspre patru puncte cardinale“, sub iscălituri de: Tristan Tzara, Vasile Robciuc, George Astalos şi Petruţa Spânu);
(9) Avangarda – reflexii / reflecţii [„ecouri“] în istoria artelor contemporane / L’avant-garde – son écho dans l’hiostoire des arts contemporains / The Avant-Garde – Ecoes in the History of the Contemporary Arts
(cu 19 capitole de „armonică diversitate“, de la nota iconografică la studiul savant „de suprafaţă / profunzime“, purtând semnături din „planetarul dadaism“: Pierre Taminiaux, Giovanni Lista, Charles Stuckei, Vasile Robciuc – «Pic Adrian et son „réalisme total“» / «Marcel Duchamp…», André Gervais, Livia Cotorcea – «Arhitectura şi avangarda rusă», Franck Dalmas, Mary Ann Caws, Axinia Krasovski – «Marina Ţvetaeva şi avangarda rusă», Roger Cardinal, Eva Galambos, Vlad Solomon, Mihaela Moraru, Crina-Laura Luca – «Un repère germanique de Dada», Guy Marc Hinant – «Flou», Ana-Maria Ţipei, Krisztina Passuth – «Lajos Tihanyi: portrait de Tristan Tzara, 1926»);
(10) Avangarda şi universul sonor / L’avant-garde et son univers sonore / The Avant-Garde and Its World of Sounds
(unde sunt orchestrate eseuri despre „portative cu note-Dada“, despre „valenţe / tangenţe sonore / Dada-muzicale“ etc., cu aportul unor importante personalităţi în acest perimetru: Hélios Azoulay, Gh. Firca, Pic Adrian, Ştefan Angi, Thomas Beimel, Ulpiu Vlad, Roman Vlad şi Mihai Vîrtosu);
(11) Despre Dada şi în jurul „Caietelor Tristan Tzara“ / Sur Dada et autour des „Cahiers Tristan Tzara“ / About Dada and Around „Tristan Tzara Notebooks“
(pp. 879 – 902, cu o binevenită „epistolariadă“ internaţională, confirmând receptarea tomurilor de Caiete „Tristan Tzara“, din 2010, în biblioteci de academii, de universităţi, de filiale / reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, de muzee ale literaturii etc. – Biblioteca de la Academia Română din Bucureşti, The Library of Congress / Biblioteca Americanului Congres, Biblioteca Universitară Centrală din Bucureşti, Biblioteca Universitară Centrală „Eugen Todoran“ din Timişoara, Biblioteca Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Biblioteca Filialei U. S. R.-Craiova, Academia Română – Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca, Biblioteca de la Colegiul Rosemonde din Montréal-Canada, Academia Franceză din Paris – Bibliotecă, Biblioteca Naţională a Franţei – Departamentul de Muzică, Biblioteca Regală din Belgia etc. –, ori în bibliotecile unor mari personalităţi ale culturii / literaturii: Christophe Tzara, Michel Sanouillet, Georges Landais, Gabriel Aldo Bertozzi, Peter K. Wehrli ş. a.);
(12) Varia
(pp. 903 – 916, cuprinzând sugestiv-planetare „texte diverse“: de la Claudine Bertrand – «Livres comme l’air…» / «Désert innombrable», de la Dominique Ottavi – poemul «Pas l’Amour» / «Micca l’Amori», de la Vincent A. Vigilant, de la Petre Isachi ş. a., dar şi de la Ion Pachia-Tatomirescu, din Dacia, ce – de la pagina 885, nu de la p. 914 –, indirect şi sublim-dadaist, prin a sa urare-fulger-iernos de An Nou-2013, turnată – evident, de I.P.-T., „direct în limba lui Hugo / Breton“ – şi trimisă lui Vasile Robciuc tocmai pentru că V. R. este şi un mare moineştean-profesor-de-franceză – ne grăieşte de sub „titlul-destinaţie“ Le Premier Janvier 2013: à Saint-Basile-Robciuc-du-Dadaïsme et des Cahiers „Tristan Tzara“ nereprodus în tom: «Tout au long de l’année 2013: / Bonne Année…! / Bonne Année…! / Et pour t’aimer la neige de l’aire / de Paris jusqu’à Summér, / et pour t’aimer la neige-souris / de mauve-Summer jusqu’à Paris, / tout au long de l’année: / Bonne Année…! / Bonne Année…! / Et sous les meilleurs auspices, / vos pensers pour édifices, / tout au long de l’année: / Bonne Année…! / Bonne Année…! »).
(13) Apendice / Appendix / Bibliography
(pp. 917 – 987: unde inimosul preşedinte / fondator al Societăţii Culturale / Literare „Tristan Tzara“, din Moineşti-Dacia, profesorul Vasile Robciuc, pune în „închiderea“ acestei monumentale lucrări un „foarte necesar apendice bibliografic“, evidenţiind – cu toate inerentele „insuficienţe“, ori cu „omisiunile“ de lucrări de asemenea factură / anvergură: Eric Feedman, Bibliografia Fondane în diverse limbi: cărţi, extrase, traduceri, cărţi despre Benjamin Fondane, articole / capitole despre B. F., teze, citate, conferinţe, spectacole, emisiuni de radio / televiziuni, expoziţii etc.; dar şi An International Bibliography, de Vasile Robciuc, binevenit, mai mult ca sigur, cercetătorilor riguroşi / acribioşi; ar mai fi fost necesar, în această „secţiune de închidere“, şi un Index de nume în loc de indexul colaboratorilor şi al traducătorilor etc.).

(X) Caietele / Les Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“, nr. 10 („număr identificator“ atribuit „editorial-neprofesionist / neştiinţific“, greşit este «Tomes 5 & 6 / Vols XXIV – XXX / Nos 106 – 152»), Moineşti, ISSN 1584-8825 (vede lumina tiparului tot la Tipografia / Editura Docuprint & Babel, din Bacău), 2015 (pagini A-4: 712). În structurarea acestui volum, Distinsul Receptor poate urmări cele treisprezece secţiuni deja „bine cunoscute“ din volumul anterior, apărut în anul 2013, dar cu conţinuturi noi, „măiestrite“
([1] Tristan Tzara, Le secret de „Mouchoir de nuages“: «…est une tragedie ironique […]; …est une oeuvre poétique; elle met en scène la relativité des choses des sentiments et des événements» – p. 23; [2] Yvonne Duplessis, Les surréalistes Roumains: «En 1928 à Bucarest la revue „Unu“ fondée par Sascha Pană consacra tout un numéro à Urmuz le précurseur dont les nouvelles s’inspirent de l’automatisme, du rêve et sont dominées par un humour noir» – p. 117; [5] Claudine Bertrand, Revue Tzara: «La poésie est au but de la langue au bout de l’étoilement… Quand j’écris, je cherche à créer une zone trouble entre ce qui est et ce qui n’est pas. Soudain, on ne sait plus distinguer le vrai du faux, le réel de l’imaginaire.» – p. 278; [7] Tristan Tzara: Herbier des jeux et des calculs: «formule la nuit amère ornée de ta pensée / en grappes de balustrades de raisins / le silence confus rempli de ronces et d’arbustes / mais le coup éclate sec se casse / en faïence glacée à travers la sonnerie du rire» – p. 322; [9] Vasile Robciuc, Sur les pas d’un artiste essentialiste: «Chez Pic Adrian, artiste espagnol d’origine roumaine, de puis qu’il est né à Moineşti, en Roumanie, l’expression picturale qui relève d’un raisonnement admirable, de procédés techniques exceptionnels, s’est considéré comme incompréhensible ou presque à la sensibilité des spectateurs du commun, par tout ce qui rend quasiment impossible de légitimer sa conception esthétique et les exigences de sa création artistique.» – p. 491; [10] Tristan Tzara, Une musique picturale: «Sont assis les dieux de bois sur des trônes anguleux / […] / Ton violoncelle te maîtrise / Le violoncelle entre tes genoux te rend divine et sourde / […] / Le violoncelle te subjugue / […] / Et une chaude note brune de violoncelle jaillit en ton corps…» – p. 528; etc.).

Cele zece volume apărute între anii 1998 şi 2015 – nouă ale periodicului Caietele „Tristan Tzara“ şi un volum ivit „în complementaritatea-Dada“, în anul 2006, La clé de l’horizon / A Key to the Horizon / Cheia orizontului / Musiques pour / Musics for / Muzici pentru Tristan Tzara, însumând 5362 de pagini A-4 (supra, în fraza „deschiderii“) – au solicitat lui Vasile Robciuc o muncă titanică. Fireşte, pentru a realiza o asemenea lucrare „urieşească“ (spre a apela şi la un epitet drag lui G. Călinescu), s-a depus „o muncă eroică“, necesitând nu numai sacrificii de diferite soiuri, ci şi, între anumite tomuri, „ani buni de eforturi susţinute“, încât, de-ar fi fost repartizat un astfel de volum de muncă vreunui „colectiv de specialişti“, ori unui „serios Institut de Teorie / Istorie Literară“ din orice capitală a Eurasiei, cu greu „s-ar fi făcut faţă“. Dar profesorul moineştean, Vasile Robciuc, de unul singur a biruit, dovedind că există şi o „minune-Robciuc“, fenomenul neputându-se numi altfel, ori, de se vrea neapărat, nu poate fi decât „Institutul de Cercetare Dadaistă Vasile Robciuc din Moineşti şi din Republica Mondială Tristan Tzara“. Pentru cele zece volume – editate până în prezent – ale monumentalelor Caiete / Cahiers / Noteboooks „Tristan Tzara“, profesorului Vasile Robciuc i se cuvin – şi astăzi, în aniversarul său ceas al împlinii celui de-al 75-lea ocol al Soarelui, ca şi dintotdeauna – mulţumirile noastre, ale generaţiilor prezente şi viitoare, bineînţeles, cu convingerea că şi lumina viitoare a poeziei lumii prin dadaism / suprarealism şi paradoxism vine, dorindu-i, din toată inima noastră valaho-dacă: La mulţi ani fericiţi şi înfotonaţi…!*
__________________________
*Şi totodată, în „închiderea“ acestui „mai nou-de-vechi“ profil vasi-robciucian, Secund-stătătorul „apostol-Dada“ : Vasile Robciuc de Moineşti-Dacia…
(cu fragmente / versiuni, sub diferite titluri – Un secol „Tristan Tzara“ şi-ncă un deceniu, Cronica de iarnă 2010 – 2011 a 11 reviste de cultură / literatură etc. –, au fost publicate : în revista «Rostirea românească», Timişoara – ISSN 1224-0478; redactor-şef: Anghel Dumbrăveanu –, anul al XII-lea, nr. 7-8-9 / iulie-august-septembrie, 2006, paginile 108 – 113; în «Anuarul de martie», Timişoara – ISSN 1842-0974 ; redactor-şef : prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu –, nr. 2 / primăvară, 2007, p. 58 sq., şi în nr. 6 / primăvară, 2011, pp. 63 – 66 ; în revista «Contraatac», Adjud – ISSN 1841-4907 ; redactor-şef : prof. dr. Adrian Botez –, anul al XIV-lea, nr. 31 / decembrie 2013, pp. 139 – 141 ; etc.),
evident, şi cu îngăduinţa Distinsului Receptor, să înrăzărim :

Laudaţio de 7 măsălar 2017 : Vasile Robciuc-75

Ocoluri Soarelui, elipsoide, şapteşcinci,
Vasi-Robciuc – din Părhăuţi până-n Moineşti – a tot făcut
mereu sub scut, sisific, tot sub scut,
înspiralându-şi „Mona“, spre-o „marmură“-da-Vinci,
fără cherele** între sfere şi nici într-alte „isme“,
numai cu mierea căpăcită-n borcane-catehisme,
da, mierea din cuvinte, din razele de-arnici,
iluminând rubinul din guşi de rândunici,
înrăzărind o grotă, sub pisc, la Cogaion,
cum spus-a-ntoteauna Dacul Pachia Ion –,
dar şi Brâncuş-Măiastra – din Ţara lui de Bani –,
spre-a-i înălţa valah-urare-augustă: La mulţi ani…!
_______________________
**querelle (s. f., şi în circuitul de azi al limbii franceze) > cherelă (s. f., în circuitul contemporan al limbii pelasge > valahe, desemnând, în ordine, dinspre „pivotul semantic“) : (1) „nod în papură“, „gordianizare până la gâlceavă“; (2) „polemică“; (3) „scandal ivit dintr-un nimic“; (4) „dispută“, „discuţie“, „altercaţie“; etc.
(Ion Pachia-Tatomirescu, Dac-Pandur, tot de la Piramida Extraplată, a rostuit partea stihuită a acestei „lăudaţii“ chiar pe la al treilea cântat al cocoşilor, „în gurirea“ de luni, 7 august 2017, imediat după ce Vasile Robciuc a încheiat al 75-lea ocol al Soarelui şi a făcut deja primii 3600 de „paşi-secunde“ cu înfotonare nouă).
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*