,,Scrisorile” Sfântului Ioan Gură de Aur – recenzie –

17.05.16 by

O lume fără cuvinte ar fi, cu certitudine, mult prea pustie, căci în cuvânt sălăşluieşte tainic o putere covârşitoare care poate zidi sau dărâma suflete.
Gândindu-mă la un termen care să înglobeze în sine puterea covârşitoare a cuvântului, simt cum sufletul îmi tresare, amintindu-mi de emoţia pe care numai o scrisoare o poate aduce.Şi ce poate fi mai frumos decât să porţi cu tine o parte din sufletul persoanei iubite, parte de suflet ţesută-n cuvinte?
Citind ,,Scrisorile” Sfântului Ioan Gură de Aur, această putere a cuvântului mi s-a dezvăluit în deplinătatea sa, căci scrisorile nu sunt simple litere-nchegate, ci ,,dovezi ale simţămintelor.”
Astfel de ,,dovezi ale simţămintelor” au fost trimise în timpul celui de-al doilea exil al marelui ierarh (404-407), exil care a pus capăt în mod brutal slujirii sale ca arhiepiscop al Constantinopolului, dar nu şi dragostei care îl lega de clerul şi păstoriţii săi.
Locul exilului, îndepărtatul Cucuson din Armenia, un ,,loc tare pustiu, cel mai pustiu din lume” a fost, totodată, locul în care ,,icoana mâinii” sfântului a ilustrat icoana sufletului său, rămasă mărturie în cuvinte nemuritoare.
Scrisorile, în număr de 242, dintre care cele mai lungi fiind adresate diaconiţei Olimpiada, îi descoperă cititorului nu doar frânturi din viaţa unui sfânt, ci şi poveţe duhovniceşti atât de necesare sufletului.
Citind scrisorile, un sentiment acut al transpunerii în rolul destinatarului mă încearcă, căci sufletul timorat nu poate trata cu indiferenţă cuvintele:,,Pentru ce te temi de cele trecătoare, când ele trec asemeni apei unui râu? Aşa sunt cele de aici, fie bune, fie rele!”, uitând că ,,Dumnezeu iese întru întâmpinarea noastră chiar când totul ne duce la pieire.”
Câţi dintre noi, oare, nu am afirmat asemeni diaconiţei Olimpiada ,,strâng în mine gânduri pline de tristeţe, îmi inchipui ce nu este?” Găsind răspunsul Sfântului Ioan Gură de Aur, sufletu-mi zâmbeşte,scrijelind în el cuvinte mângâietoare:,,Bucuria nu atârnă de legile neînduplecate ale naturii, cu neputinţă de înfrânt şi de schimbat, ci de voia noastră liberă, pe care o putem mânui cu uşurinţă (…) Da, bucuria nu stă în natura lucrurilor, ci în voinţa omului.” Şi cum mai poţi fi trist, când ai izvorul bucuriei în tine?
Poate, cineva îmi va zice că suferinţa, tristeţea sau atacurile celor din jur pot spulbera această bucurie.Cu adevărat, e greu să-ţi păstrezi bucuria în vremuri de restrişte, însă ,,ceea ce se întâmplă cu aurul pus de mai multe ori în foc, aceea se întâmplă şi cu sufletele de aur supuse încercărilor.”
Şi iarăşi, poate, acel cineva mă va întreba:dar sufletele de aur n-au gustat, vreodată, din gustul amar al tristeţii, cu toate că purtau în ele izvorul bucuriei?
Nu ştiu, fiecare suflet este o taină.Dar, în fond, nu contează dacă au gustat sau de câte ori au gustat din cupa amară a tristeţii, ci dacă şi-au înălţat aripa sufletului şi au scuturat praful tristeţii.
Indiferent de greutăţile şi victoriile presărate pe drumul vieţii, tu, cititorule, nu uita că ,,virtutea ta e cinstea sufletului tău” şi că ,,datoria dragostei mereu o plăteşti, şi mereu rămâi dator.O cerem în fiecare zi, o primim totdeauna din belşug, dar niciodată nu socotim că am primit totul,” fiindcă ,,aşa e natura acestei datorii:totdeauna se plăteşte, şi totdeauna rămâne datoare.”
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

ERROR: si-captcha.php plugin: GD image support not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable GD image support for PHP.

ERROR: si-captcha.php plugin: imagepng function not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable imagepng for PHP.