Scrisoare despre ziduri inalte si munti

07.11.14 by

Scrisoare despre ziduri inalte si munti

IUBITO ce mici sunt muntii cand mergeam sa-i strabatem aiurea pe jos
si ce inalte sunt acum zidurile de liniste si-ntuneric crecute-ntre noi ca un pacat nedorit
ca niste metereze de aparat de dusmani sunt acum ca o dezamagire continua
asa s-a rasucit cutitu-n inima mea de cand ai plecat incat sangele a decis sa nu se mai scurga
ceva-i spune ca ai sa revii si daca sangele se va fi scurs atunci eu cum sa mai tresar in inima mea fara tine.

(Mai stii cand tu spuneai ca viata mirose puternic a lavanda si-n narile mele se destrabala pucioasa?)

Asa am vazut amandoi in dimineata aia cat de departe suntem unul de altul
apoi s-a facut seara si iarasi nu ne-am mai putut apropia unul de altul apoi dimineata s-a facut si nu ne-am gasit in cearceafurile botite
apoi s-a lungit ziua si-a devenit enorma clipa mare cat un blestem asteptarea uriasa linistea
asa s-a-ntamplat iubito ca-n loc sa ne contopim sufletele ne-am departat trupurile dornice
asa a crescut ca un pustiu departarea si pana si norii ne-au intors spatele in dimineata pustii.

(Mai stii cand am plans pe umarul tau si-mi era dor de mama?!)

Era o noapte in care ai crezut ca pe mine nimic nu ma poate infrange
o noapte in care cand ti-am spus ca ma doare ceva ai zis ca ma prefac
n-ai crezut ca-n trupul cu carne si oase suferinta e la ea acasa iar eu ca la un capat de drum
m-ai servit cu suflet pe tava apoi si mancaruri alese in bucataria la moda
era tarziu iubito era tarziu si mi se aciuase deja in suflet intunericul
muream putin cate putin sub ochii tai pe scaunul rabatabil si tu asteptai sa revin
undeva de unde n-as fi vrut sa plec niciodata daca stiai ca-n fiecare din noi traieste un suflet o minte si-un trup
si ca fiecare din acestea au dreptul la tihna si viata.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*