Scrisoare către George Stanca

10.01.12 by

Scrisoare către George Stanca


Unora le place jazzul

Dragul meu George

Azi mă opresc la gazetăria pe care o practici

unde eşti ca un veritabil virtuos al jazzului

vocalist şi instrumentist

la pian tobe şi chitară

la trompetă şi saxofon

Maestru la fiecare-n parte

şi cu toate la un loc

concomitent

Marea ta artă în jazzul gazetăresc

se revarsă în interpretări strălucite

şi pentru că eşti propriul tău compozitor

Inspiraţia îţi este alimentată

de performerii de toate felurile

de îmbogăţiţii întâmplărilor şchioape şi gravide

în fine

de tot ce mişcă-n ţara asta

râul ramul

Apoi concertul foilor scrise

se îmbogăţesc cu improvizaţie

multă şi de foarte bună calitate

improvizaţie ce se bazează pe metaforă

Cred eu

că eşti al doilea după fănuş neagu

în literatura română

din ultimii cincizeci-şaptezeci de ani

Acesta scria despre tine

sare la gâtul cântecului,

îi bea sângele şi,

limpezindu-l în oceanul inimi sale,

îi dă drumul în lume

Nici până azi nu ştiu

în ceea ce te priveşte

dacă metaforistul domină omul

sau omul domină metafora

pentru că şi patria ta e limba română

Am un sac plin de exemple

din care las să apară doar câteva nestemate

Cum să te uit,

când tu dădeai lecţii de sex cu instrumentul

pe vremea marxismului?

Te lipeai ca fasolea pe arac

de contrabas,

îi mângâiai şoldul lunecos şi lucios

ca al unei sirene,

glumea de amar, cu gust de prună.

i s-au reurcat abureala banilor şi gloriei

la cerebel, la hipotalamus, la bojoci,

în muşchii aductori de marafeţi

şi-n cei anali încordaţi provocator.

Da, susţin că ai un orizont cultural

destul de deschis… La fermoar.

talk-showuri frivole,

unde atracţia emisiunii e realizatorul

care turuie la inepţii şi râde ca proasta-n târg

şi tot felul de dive, divuţe, divuliţe, divulizde,

cu puţine clase,

mult tupeu, amestecat cu sex,

senzualisme, provocatorizme,

oferte indecente în direct

doar-doar o pica vreun client după emisie,

Arendaşi de gazoane.

Geambaşi de talente…

o libelulă care la o fracţiune de secundă

îşi scoatea aripile, se înalţa,

levita şi lansa ghiuleaua.

Nu-i bine spus “libelulă”,

erai o Îngeriţă cu aripi tricolore.

să se scurgă bale

ca la bovine din sărutul iudeic.

la sunetele pe care matale le scoţi

mai mult din şolduri,

din unduirea trupului mlădiu,

la volutele pe care fesele matale jucăuşe

ca două emisfere magdeburgo-chişinăuane le emite,

să moară mama lu’ Hitler dacă te mint!

Să se dezbrace,

să arate starea naţiunii,

lungimea lu’ “să trăiţi bine!”.

Sărăcia de sub chiloţii ţării,

nivelul grâului negru ieşit acum de sub zăpadă;

nivelul agriculturii,

hranei cu făină şi pâine de la turci,

legume de la greci, pui de la unguri,

Pentru că sportul nostru naţional

nu e oina, nu e ţurca. E Foamea,

propaganda Oranjeriei guvernamentale.

frumuseţea ta frustă,

constând şi din sânii pempanţi,

generoşi, cu pante abrupte

şi curburi violente,

de spectacol adevărat, (…)

Eu mă uitam stupefiat şi mut la ei,

la sâni, cu aceeaşi mirare candidă

cu care am privit, jur!, Niagara – (…)

De fapt, americanii, canadezii

o numesc “căderile Niagara”;

ori decolteul tău îl pot situa pe aici,

pe la căderea acelui torent uriaş de apă..

adumbriri în ochii duodenului mioritic,

Şuman” sau “Şubert” e tot aia:

o cremă nemţească… !

vagabond universal,

matroz năuc naufragiat pe corabia jazzului,

prieten cu valul şi hula,

frate cu mările şi oceanele,

conviv cu păsările cerului şi subpământului,

După ce-şi lătrau balele

Ocupasesi toate posturile media:

radio, TV, print şi online,

mai mult sau mai puţin mondene,

tabloide, romboide, pesticide sau cloro-sodice.

De câte ori se deschidea o turelă de tanc,

un sertar de bucătărie

mă temeam să nu dau de tine,

să nu re-re-re-reapari tu.

fii atent să nu ţi se bage portocaliu în salariu!

Cele de mai sus mi-au năvalit

în acest poem epic de admiraţie

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*