SCRIITORUL—ELIXIRUL VIETII si PIATRA FILOZOFALA

Motto:

“. . . ca artist autentic si universal, scriitorul se afla in permanenta cautare a elixirului vietii si a pietrei filozofale, incercind continuu sa isi rezolve aceste patru dileme: cine/ce este scriitorul ? destinul cartii ? cine este cititorul adevarat ? si, soarta scriitorului ca artist autentic si universal ? Dincolo de toate acestea, scriitorul-artist autentic si universal exista ca fiinta divina inca din clipa cind Dumnezeu a hotarit ca nu doar rostit, ci si scris trebuie sa existe Cuvintul Sau . . . “ (Theophil Magus) DESPRE SCRIITOR Scriitorul autentic si universal este, de asemena, şi o cantitate infinită de cititori. *** “. . . vara cad stele/ în noaptea adîncă. . . un/ cîine latră stins. . . “ ***

DESTINUL CĂRŢII

Destinul cărţii face parte din destinul scriitorului.

Dar scriitorul nu face parte din destinul cărţii.

***

“. . . soarele ninge/

domol fulgii de aur/

. . . în vis de an nou. . . “

***

DESPRE CITITOR. . .

Cititorul autentic este acela pentru care, în momentul lecturii unei cărţi, autorul nu există decît în măsura în care există un tată şi o mamă pentru fiecare dintre noi.

Cartea în acest fel citită îşi trăieşte autorul.

Care—astfel—poate să devină etern viu. . . sau, nu.

Care—astfel—va naşte noi generaţii de cititori autentici. . . sau, nu.

***

“. . . bolta de cleştar. . . /

copacii goi în soare. . . /

. . . noiembrie lin. “

***

PIETRELE VOR STRIGA

Despre scriitorul moral, etic, demn şi responsabil întru Credinţa sa, despre acest artist autentic în conflictul său cu lumea, dar mai ales cu artiştii şi criticii care sunt fariseii, saducheii, dar şi cărturarii acestei lumi trecute-prezente-viitoare, despre acest om şi vremurile cînd a fost, este şi va fi cenzurat, respins, ignorat cu premeditare, izolat cu îndîrjire, despre acest scriitor mai înainte laconic definit şi despre cărţile sale—nu amintesc decît ceea ce cuvînta Iisus Christos:„Zic vouă: Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga.“ (Luca, 19/40)

***

“. . . răsărit topind/

sînge-n aur—oceanul/

în val spart de ţărm. . . “

***