Săgeţi camaradereşti Epigrame Replici

12.04.17 by

Săgeţi camaradereşti  Epigrame  Replici

Lui G.C., căruia, cerându-i o epigramă, mi l-a citat pe Păstorel cu-al său „Ceva să nu-i spui nimănui”…

Cu un zâmbet subţirel
Ce-mi tot spui de Păstorel?
Nu mai umbla cu citate,
Treci la fapte!…

G.C. :
De dorul tău, pe şapte ruguri
Ard ca în iad, dar cin’ să ştie
Când tu, făptură sacră, vie,
Dai liber altora la struguri…

P.R.:
Nu mai râvni la vii cu struguri!
De eşti culegător de soare,
Poţi arde şi pe şapte ruguri
Aprins de-o cupă de răcoare.

*
Dacă şapte ruguri sfinte
Tot nu ţi-au venit de hac,
Fă-ţi din strugur bob de minte –
Boabele-n vin se prefac…

*
Dacă şapte ruguri tot viu
Te-au lăsat, paznic la vie,
N-o fi vinul rubiniu
Botezat cu apă vie?

Matematicianului Acad. Gheorghe Păun, inventatorul Membrane computing P (bioinformatică); autor al vol. de epigrame „Cactus de veghe”

De veghe bietul cactus a rămas
Între scaieţii academici şi
Tot mângâind membrane de pripas
S-a agăţat în umbra unui P(i).

*

Mulţi păuni păliţi de morbul
Epigramei scriu din zbor.
Şi, scriu bine?, întrebai corbul;
Zise Corbu: Nevermore!

*

Lui Constant Popescu care i s-a plâns Evei:

„Mult prea târziu mi-ai oferit
Un măr pe post de fruct oprit…”

P.R.
Mărul cu gust de păcat
Şi iz de arsură,
Fă-l peltea, gem, saramură,
Dacă ţi-a fost dat…

*
Lui Dimitrie Jega care ni s-a confesat:

„Momentul greu a fost trecut
Şi iată-mă-nsurat şi eu.
Dacă aş fi un prefăcut
I-aş mulţumi lui Dumnezeu”

P.R.

Închină-te ’ncai!
S-a milostivit
Doamna. Nu erai
Dar ea te-a găsit.

*
Lui Vasile Tacu care spune despre femeie:

„O iartă Domnul de greşeşte
C-aşa dintru ’nceput i-e datul:
Femeia, sincer când iubeşte,
Sfinţeşte până şi păcatul”

P.R.

Sfinţind păcatul cu iubire multă,
O femeiuşcă se-ntreba-ntr-o doară:
De ce când pentru Domnul şi ea-i sfântă,
Doar păcătoşii o găsesc … uşoară?

*

Iertarea e a dragostei tărie
Geniul femeii – mica ei greşeală.
Cum de o iartă, numai Domnul ştie,
Bărbatii să nu-i ceară socoteală.

*

Titus Andrei a clamat la un cenaclu literar despre subsemnata:

„E mare poetă
Şi traducătoare!
Ce m-ar mai … traduce
Însă nu mă are!”

P.R.:
Simple şi biet nemuritor
Eu te-aş traduce că nu-i bai,
Să vezi şi tu cât de uşor
Poţi fi când operă tot n-ai.

*
Lui Nicu Alifantis, cu cosiţa în codiţă, ilustrator muzical la Nevestele vesele din Windsor (Teatrul Metropolis)

În Windsor (Shakespeare nu ştie!),
S-a încins o veselie
Care semăna cu sfada:
Îşi băgase Nicu coada…

*
– Am aflat c-ai fost la teatru.
– Fost. – Şi cum fu? – Mare jale:
Spectacol de nota patru –
Operă de trei parale…

*
– Ai văzut ce mare clasă
Au dat toţi în Lecţia!…
– Am văzut cum una grasă
Le sufla de după perdea.

Mie la primirea Ordinului Meritul Cultural în Grad de Cavaler

Bine instalată-n toamnă,
Vremii noi ce să-i mai cer?
Speram s-ajung mare doamnă
Şi, mă iată cavaler…

Unei tinerele care, în tramvai m-a văzut (vai!) mai tânără decât ea

O tânără cu, drept frunză de vie
Un cerceluş înfipt în ombilic,
Se-nfige-n locul ce credeam că mie
Mi-ar fi priit. Îţi mulţumesc, îi zic!…

Unui îndrăgostit tăcut

Până să-mi spui tot dorul tău
Tăcând, te uită Dumnezeu.
Însă, când prind să te ascult,
Cătând în ochii tăi, mă… uit.

*

Unui grafoman care se crede poet

Înamorat de poezie,
El o tot curtează cu
Vaste tomuri de hârtie.
Poezia nu şi nu!

Unor incomodaţi de Eminescu

Prea-gureşi fonfi, gângavi flecari,
Cine-ar mai sta să vă asculte?
Sunteţi mărunţii unor mari
Necunoscute.

*
De ni-l blamezi pe Eminescu
Şi-ţi vânturi golul tău în schimb,
Vei fi trimis, ilustre …escu
În noaptea primului tău nimb…

*

Unui împătimit iubitor de adevărul din pahar şi de Esenin

O fi şi-n votcă veritas
Dar vorbăria ta-i săracă.
Bardul cel rus cu satu-n glas
A ales la timp să tacă…

*
Lui P. Solonaru, traducător din Mallarmé

Solon n-are Mallarmé.
Dar când faunii-n amiezi
Zburdă-n vers ca nişte iezi
Tu, în cânt, cam mal armé.

Lui Geo Călugăru care se lăuda că în tinereţe mânca jar…

Şi-acum ce mai înghiţi când năzdrăvanii
Din vremile cu zmei şi feţi frumoşi
Ajuns-au fiare noi în târg la moşi
Cu cont în bancă pirpiriu ; mulţi anii…

G.C.:
Atunci când vreau ceva să-ţi spun,
Adun în mine gândul bun
Şi, cu-o-nclinare,
La picioare ţi-l depun.

P.R.:
Fără vorbe prefăcute!
Strânge-ţi gândurile suse
La picioarele-mi depuse.
Şi du-te!

*
Vai de picioarele mele
Dacă s-ar împiedica
De ofrandele acele
Depuse de dumneata…

Unui centenar care se considera pui de leu, dar cu multe slǎbiciuni

Păi cu ce rost la ceasul greu
Să-ţi fie suta pui de leu
Dacă te-ncercearcă anii buni
Cu inutile slăbiciuni !…

*

Poetului George Drăghescu – autorul mini-volumului « Rouă de seară » în care abundă versuri despre zăpadă

Ieşind cam zgribulite din zăpadă
Poemele-ntr-un vers s-au întrebat :
Când ne-a cules, bardul n-o fi aflat
Că roua-n iarnă n-are cum să cadă ?

*

Săraci poeţii sunt de-o veşnicie,
Din rouă fac livezi de poezie.
O, editori, să nu le daţi pământ
Ci spaţiu pentru-o umbră de cuvânt.

Poeţilor din Jii pe care-i … tradusei  spre a tot fi …

Pe la Paris cică ar fi ajuns
Zvon că în Ţara Jiului de-aci,
Pe toţi poeţii mari i-aş fi tradus…
Cum să-ţi traduc tăcerea, Brancusi ?

*
Spiridon, Ion şi Petre
Sunt poeţi căliţi în vetre
Fără foc, sub alba poartă
De sărut înscris în piatră.

*

Decât Poeţii Gorjului, Venùs,
Barzi mai vrăjiţi de munte-n lume nu-s ;
Li-s dragi cărările, pădurile de fagi,
În Peştera Muierilor sunt magi.

*

Despre starea naţiunii

Se-ntrec puterile-n (degeaba) stat –
De-o parte miruiţii, de alta lătrătorii –
Şi în dosare-atât s-au înfruntat
Până-au exterminat alegătorii.

*

Unul cu mătuşa,
Altul cu cătuşa,
Rusul cu Katiuşa,
Vântu’ cu cenuşa…

*.
Pleznind din bici pe lângă boi
Nu prea mai vezi flăcăi prin sat ;
Etnobotanici, la trifoi
S-au dedulcit; şi la furat.

*
Piranda, puradeii, natul
Întreg, aşteaptă pe înnoptat
Sosirea lui Ulise (altul !)
Plecat în târg la … plagiat.

*

Unui  doctor în te miri ce

Azi e la modă doctoratul:
Orice imberb e confirmat
Drept zmeu de Verde Împăratul
Expert în plăgi şi plagiat.

*

Anul întâi l-a repetat
În studenţie de trei ori ;
Ajuns azi doctor cu-atestat,
Seamănă vânt şi toacă nori.

*

Raportul ministrului de la Învăţământ Moţoc către Vodă după bacul din 2011

– Măria Ta, de-o vreme-ncoace
Cad bravii noştri; dar mereu
Vin alţii… – Şi sunt mulţi, Moţoace?
– Muuuuulţi, Luminate, dar proşti rău!

Unor medici strângători

Profesiunea – joc secund,
Peşcheşurile – sfânt travaliu
De-agoniseli prin care-şi vând
Onoarea pe-un dezonorariu.

Unor veşnici păcăliţi

Hrana maselor trudite
Sunt răbdările-nţelepte.
Dar nu le mai vor prăjite
Ci fierte.

*
Fie viaţa grea, uşoară,
Pe pământ, noi una ştim:
Nu mâncăm chiar tot ce zboară,
Numai înghiţim…

Adormiţilor din Parlament

„Deşteaptă-te, parlamentare!”
Aceasta-i muzica firească
Mai potrivită celor care
Dorm duşi în … legea românească.

Calul troian

Calul din poarta Troiei, vigilent
Şi răbdător, aşteaptă de-o vecie
Dar gloabele din noul Parlament
Pun de un tun votat de-o herghelie…

*

Lasă calul, pune şeaua
Pe mârţoaga ce se crede
Când cu crucea, când cu steaua,
Prin codrii de … frunză verde..

*

Calul de la poarta veche
E din cânt nemuritor;
Cârlanii cuprinşi de streche
Ne bat şeaua-n legea lor…

Dinte pentru dinte ?

Zice Gheorghe : Nu-i cuminte
Vorba « dinte pentru dinte »
Când te muşcă-atâtea javre
Purtătoare de palavre…

*

Să-mi dau dintele curat
Pentru-al tău – răzbunător,
Când ştiu bine c-ai mâncat
Covrig … rău mirositor!

*

Primăvară

Ghioceii, flori firave
Şi parcă sfioase,
Ştiu să bage frigu-n oase
Eternelor Babe…

Tranziţie

Hăţiş de legi în jungla sumbră
Cu haite vechi de fiare noi,
Doar cerul pâlpâie a ploi
Peste păduri ajunse umbră.

Greviştii la porţile Guvernului

După ce aproape-o lună
Au păzit poarta-n zadar,
Au pus mână de la mână
Şi pe gard(ă) au rupt un par…

Românii şi fraţii lor Francezii

Visul nostru de a accede
’N Spaţiul Shengen într-o zi,
Lor le sună-a Frunză Verde
Şi-l mai sar c-o zi…

Nocturnă

Printr-un gard o albă cioară
Croncănea că timpu-i prost;
Mi-a luat vrabia uşoară
Din mână şi, … dus-a fost.

*

Costum Armani, lanţ de aur greu,
Paftale, ghiuluri, săbii, Jeep, Ferrari
Şi-o trusă de bricege de bagă Ferentarii
În boală. Rege e sau chiar mai rău?…
Taxă de intrare în Europa

Dăm şi vrabie, şi cioară!
Să ne ierte taica popa
Că, intrând în Europa,
Noi tot dăm pe dinafară.

Fabulă

Vulpea a furat odată caşcaval
De pe-o socială scară,
Pentr-o vrabie, zicea. Truc banal.
Era-n parlament cu-o cioară…

Poame şi colinde

Vreme de colinde
Şi de stat în cramă
Pe genunchi cu-o poamă
Necoaptă … la minte.

*
Neaua mantia-şi întinde –
Stranie năframă…
Cum să tremure-n colinde
O fierbinte poamă?

*
Prin zăpezi o ie
De ger ne cuprinde,
Cerul cu merinde
De stele ne-mbie.

*

Dulcele război

Când ea l-a-ntâmpinat c-un retevei
În zori, el a găsit că nu-i frumos
Să-i spună vorbe grele ci, duios,
I-a îngânat ceva de mama ei…

*
Este şi război şi pace
Între ei şi între ele;
Dar mai pun pe la soroace
De-un turnir cu … floricele.

*
Doamnelor, nu trageţi carul
Vieţii cu / fără temei!
E cu mult mai dulce-amarul
De puneţi şeaua pe ei…

*
Nu vă mai credeţi cintezoi
Fiindcă femeia, dacă vrea,
Ară şi munţi şi pajiştea
Pocnind din bici pe lângă voi.

*
Greu ţi-o fi să tragi tu carul
De te-nhami cu un măgar.
Dar ia pune-i lui samarul
Şi dezleagă-l de la bar!

*
Un plăvan din fire prost
Râvnea un post-cheie
Dar l-a-ncuiat o femeie
Ţinându-l la post.

Vremi de criză în Grecia

Ţipă grecul: – Cam strâmt cercul
Euro care mă ţine;
Şi din bici Angela Merkel
Pocneşte cumplit de bine…

Sic transit gloria mundi…

Floricica din Sovata
Nu mai spune mama, tata,
Că de la privatizare
Umblă pe cai mari … la mare.

Despre o bătrână orătanie

Că zamă bună face-o zburătoare
Bogată-n toamne, nu încape vorbă!
Însă povestea despre, pe criza asta are
Gust de-alta ciorbă.

*

Despre găina cea de zamă bună
Cocoşii pintenaţi cum să mai cânte
Când neştiut tăişul se ascute
Pentru beţii de-albastre nopţi cu lună!…

Unui desţărat

A fugit de când se ştie
De greu. Slujitor la lene,
El vrea patrie să-i fie
Numai locul ubi bene.

Studentă şi cămin

În amfiteatru stă absentă
Cu, în ochi jaruri genuine,
Nu are stofă de studentă
Ci doctorat în spart cămine…

*

Cică-n viaţa la cămin
Bunăstarea-i evidentă.
De râvniţi la vreo studentă
Daţi-i bani, nu flori de crin…

*

Draga lor e eminentă
La finanţe… Stă-n cămin.
Tatăl – cu-adevăru-n vin,
Scumpa mamei – repetentă.

*
Viaţa

Când e din dragoste-are gust de miere,
Când e … de flori de măr, e inutilă,
Când e de neiertat, e-amară vină,
Când dă speranţe, mult mai mult ne cere.

*

Femeia, o, femeia şi mărul interzis…
De n-ar fi fost păcatul cu gust de Paradis,
Cât de drag i-ar fi iadul plictisului etern
Bărbatului, cât anii zăpezile-şi aştern…

*

De ce atâta-nverşunare
Pentru un fruct ce-a fost furat,
Când hoaţa, cu o sărutare
Ridică Raiul la … pătrat!

*

Când au fugit din el mâncând pământul,
Întâii izgoniţi nu şi-au ales
Drept bun nepreţuit decât cuvântul
Şi de-atunci totul e de ne-nţeles.

Nedreaptă învinuire

Nu şarpele a inventat plictisul
De care se umpluse Paradisul
Când i-a şoptit stins Evei la ureche
Acea nouă poveste veche…

*
Mărul

Încriminat că i s-a pus în gât
Sărmanului Adam când pierdu frunza,
Isteaţa Eva-n sân şi l-a vârât
Şi de atunci la toţi le arde buza.

Para

Orice mare nătăfleaţă
O preferă mălăiaţă
Dar când e tipar de fese,
Alta iese…

Nuca

Amară-n verdele-i veşmânt
De seve tari; da’n vremea când
Şi-l leapădă sub ceruri largi,
S-ajungi la miez, o baţi de-o spargi.

*
Simbol de-amar înscris in nuce,
Strâns ferecat în verde crud
Dar când sub cer pozează nud,
O spargi s-ajungi la miezu-i dulce.

*
Când îşi leapădă-n amiezi
Straiele de verde-amar,
Până să ajungi la miez
Dulce, o dezmierzi c-un par.

O poamă

E acră, dulce, amară,
Şi se formează-n pom
Dar nu-i nici o scofală
Când se preschimbă-n om.

*

Unuia care crede gramatica înşelătoare ca femeia…

Crezi gramatica minune
Feminină? Ce greşeală!
Doar păcatul tău rămâne
De te-nşeală…

*

Definiţie

Floare, jivină, stea, vis, mătrăgună,
Regină, sclavă, blestem, statornicie, zeie,
Răvăşitoare taină pe ne-nţeles stăpână,
Trădare, port de linişti, oază, deşert – femeie.

*
Opinca românească în 1919

Talpă a ţării, n-ai fost niciodată,
Atât de sus şi-atât de evident
Triumfătoare ca în ziua-n care
Un brav oştean te-a pus pe-un Parlament.

*

Biblică

De nu ar fi fost Noe ascultător
Şi priceput la meşterit de arce,
N-am avea azi în jungla lumilor
Atâtea dobitoace.

Bătrânii

Bogaţi în boli, la trup împuţinaţi,
Inoportuni, firavi şi temători,
Par umbra umbrei unei flori
La ceas de coasă aşteptaţi.

Dragostea

Înfloreşte-n om, se face,
Prinde rod, creşte, se pierde,
Iar când timpul o desface
În amintiri, e tot verde…

Ecuaţie

Cum totul era mult prea complicat
Eva a luat mărul, l-a mâncat
Şi a redus cu-ndreptăţit temei
Raiul de ne-nţeles la mintea ei.

Hohot

E când explozie de bucurie,
Când plâns amar, când prea amar necazul
Îi frânge inimii zăgazul
Iar mintea să se-adune nu mai ştie.

Incertitudine

Cum să ai de toate parte
Într-o viaţă mult prea scurtă?
Să stai cu burta pe carte
Sau să te-ngrijeşti de burtă?

Kilometru

El cu mia, eu cu pasul;
Drumul nu ne e la fel,
Nici cum îl măsoară el,
Nici cum mi-aleg eu popasul.

Viaţa

Bun neluat în seamă cât l-avem;
Când dă să plece, am da tot pământul
Spre a-l reţine. Balsam şi blestem
Ne e – zădărnicia, legământul.

Ura

Se vrea, decât iubirea mai cu moţ,
Dar nu-i decât o baltă de venin
Care se crede chip de om deplin –
Viţel bătrân la vechi închise porţi.

Lenea

O fi cucoană mare, cum se spune,
Însă de ce duioasă când ne-ajunge,
Ne pare că ni-i chiar rudă de sânge
Pe când truda de rob – deşertăciune?…

Savantul şi Ion

Cu mintea lui la adăpost
În umbra marilor statui,
A dat putere-atomului.
Ion la crâşmă: Mare prost!

Ion adus la conferinţă

Vorbea unul de-un ceas. Ion: şi câtă treabă
M-aşteaptă – coasa-n câmp, porumbii,
Şi eu ard gazul pe aici degeaba
S-ascult cum bate ăsta câmpii…

Sonatul

Că e cam rătăcit, e lucru cert
Dar toţi ai lui speră că o ritmată
Şi vie muzică de cabaret
L-ar aduna, sau poate vreo … sonată.

*

Să-l dreagă, ea l-a dus la teatru
Unde se joacă Lecţia.
Dar după un concert la patru
Mâini, i-a zis el „sonata mea”…

*

Deşteptăciunea – rară floare
În câmpul năpădit de ştir,
Numai prostia din născare
Se crede mir.

Generaţii

Când prinde a cădea frunza domoală,
Încet, cu paşi sfioşi şi tremuraţi,
Vezi expiraţi bunici aduşi la şcoală
De-ai lor nepoţi preadigitalizaţi.

*
Când adevărul este gol-goluţ,
Nu mai prezintă nici un interes.
E ca şi cum prin tactica de struţ,
Eva şi-ar pune-n loc de frunză, fes.

Cu Păstorel la cramă

Păstorel ne-a dus în crama
Unui timp blagoslovit
Dar până să luăm seama
C-am murit, ne-am şi trezit…

*

Lui Păstorel, cum se ştie,
Vinul, crama-i erau sfinte.
Barzii noi – cârcei de vie,
Sorb beţia de cuvinte.

*

Frontiera de pe Prut

Pe sub pod de flori de măr
Tragem barca pe uscat.
Nu Prutul ne-a blestemat
Să fim surzi la adevăr.

*
Ce-am avut şi ce-am pierdut
Ştie Prutul de-l trecură
Cu al inimii durut
Valuri-oşti: Că rusul fură!

*
Peste Prut, de-o vreme bună
Care-i rea de multe ori,
Trec în nopţi cu/fără lună
Emigrantele ţigări.

*
Zică cine-o vrea să zică:
Limba noastră cea română
Parcă e de mătrăgună
Atinsă la lingurică…

*
Nu-i de-a bună, fraţii mei
Că unirea ne-nspăimântă,
Când de-al vremii ne-temei
Unii încă mai cuvântă.

*

Când Ion ajuns Ivan
A aflat povestea veche
C-un Luceafăr nepereche,
A pus cerului hotar.

*
Vreme trece, vreme vine,
Pentru noi la fel îs toate:
Înainte – nici un bine,
Înapoi – stai şi socoate!

Reforma sanitară

De când cu noua reformă
(Nici tu fond, nici clară formă!),
Moş Ion fu reformat
Din spital cu tot cu pat.

*

Sănătatea, lege dreaptă
Vrea. Nu prea fierbinte, caldă.
Ministerul o cam scaldă:
Nu acum! La Sfântu’ Aşteaptă!

*

Zic bolnavii internaţii:
Nu reforma sanitară
Ne omoară!
Guvernanţii!

*
Prin reforma sanitară
Stinsul piuit de viaţă
E un fir de floare rară
Prins la locul cu verdeaţă…

*

Nouă reformă se cere
De când boala-i sănătoasă:
Toţi cei încă în putere
Să fie gata de … coasă!

*
Ministerul Sănătăţii
Ne tratează cu gogoşi:
Ce tot reclamaţi cu toţii
„Vrem spital!” Fiţi sănătoşi!

*
Vreţi spitale? Libertate
Să aveţi, frumoşi nebuni!
Azi facem orfelinate
Şi creşe pentru bătrâni…

*

Reforma în sănătate
S-a implementat!
Cu cianură se mai poate
Să fii vindecat…

Biografie dantescă

Carte luase de la Tasso
Că aşa dorise ta’so;
Dar când vru a fi ferice
O-ntrebă pe Beatrice…

Concurenţă neloaială

Baudelaire a scris doar o carte
Toată viaţa lui, eu – zece,
Într-un an, zicea un fante…
Floarea Răului nu trece…

Cei şapte ani de-acasă

Ziua bună se cunoaşte
De cu zori de-au stat de veghe
Pruncului cel pe-o ureche
Adormit, sfintele moaşte…

Diversitate

Legi se dau nenumărate:
Fătuţele vesele
Îşi văd interesele
Subminate pe la spate!

*

Şi sub lună, şi sub soare,
O fostă cuminte fată
Vede viaţa din dotare
Răsturnată…

*
Peştele

Cu privirea lui de ştiucă
Fiartă, se crede somon
Dar fâţele cu blazon
De plătică, bine ştiu că…

*

Fără surle şi trompete,
Guvernanţii, noi subrete,
Se mlădie cu sfială
Lângă Banca Mondială.

*
Ea blonduţă, el cu contul
Dolofan. Cam pirpiriu…
Lumea ei îi zice tontul,
A lui, mai duios – zurliu.

Zburătorul

A venit şi-a zecea oară
În iatacul ei, hoţeşte,
I-a luat salba uşoară
Şi inelul de pe deşte.

*
Azi la ultima lui nuntă
Cu o jună de oraş,
Au venit feciori vreo sută:
– Tată, pe noi cui ne laşi?

*
Epitafuri

Aici zace-o muză care
A slujit sub şapte barzi
Dar căzu la o lansare
Sub greul prozei de azi.

*
Aici zace-un anonim
Păzit de un leu
Dar cu doi lei mai puţin
Făcea mausoleu.

*

Aici zace-un ins ce-n viaţă
N-avu nici acoperiş
Dar la locul cu verdeaţă
Stă sub tone de pietriş.

*

Oblomov

Despre lenea-i legendară
A scris Goncearov cel rus.
Azi sub iarba funerară
A cărţilor, doarme dus.

*
Aici zace dom’ Costică
Mare băutor din sat,
Într-o noapte curăţat
De-una mică.

*

Aici zace-un dregător
Mărunt de la vamă,
Care n-a băgat de seamă
Că-i luat în vizor.

*
Aici zace-o frunză moartă
Ce s-a vrut o ciocârlie –
Zbor în curgerea înaltă
A toamnei – vremelnicie…

*

Din iarba etno un viţel
Plecă într-o dimineaţă
Pân’ la locul cu verdeaţă
Şi-a murit niţel…

*

Convins că a ajuns în poezie
Luceafăr nou, un june se-alinta:
– Aceasta este mica-mi nebunie…
– Mare, i-am zis, dar nu şi singura…

*

În toată viaţa-i n-a făcut
Decât umbră pământului;
Că om ca dânsu-n lume nu-i
Credea. Dar lumea n-a crezut…

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*