„Ras, tuns şi frezat” vs. „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street”

19.09.13 by

„Ras, tuns şi frezat” vs. „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street”

Primul gând, dupa ce am văzut pelicula românească la FFM din Montreal, pe 28 august, a fost în jurul întrebării:
De ce sfârşeşte aşa, de ce victima nu cruţă lumea de un călău, de un criminal?
Sweeney Todd, personajul din cealaltă creaţie, americano-engleză, taie sumedenie de beregăiţi până să ajungă
să o taie şi pe cea a odiosului judge Turpin; ba, în „frenezia” ce-l apucă, taie şi gâtul fostei sale neveste.
Ce face, în schimb, personajul întruchipat de maestrul Rebenciuc? Îl zgârie pe obraz pe torţionarul scăpat deja pe el.
Deci la noi, la români, de multe ori victimele torţionarilor închid pentru totdeauna ochii cu imaginea călăilor pe retină,
în timp ce torţionarii scapă doar cu o zgârietura. A la longue, am fi putut avea peste câteva generaţii, numai prăsile
de torţonari, nu-i aşa? În versiunea Sweeney Todd, o nedreptate antrenează după ea un vârtej diabolic în care sunt înghiţiţi
monştri şi chiar şi un înger, însă nedreptatea nu ramâne neplătită.
Restul gândurilor au fost răspunsuri la întrebarile de mai sus:
Suntem ortodocşi şi-i iertăm pe greşiţii noştri şi ne rugăm pentru sănătatea conducatorilor noştri atei şi plini
de păcate…
Suntem prea speriaţi de bătaia „ruptă din rai” care „ne-a făcut oameni” si care ne-a fost administrată de educatoare,
învăţători, profesori, ofiţeri în armată, anchetatori sau părinţi, pentru a mai reacţiona adecvat la o injustiţie,
la o ticăloşie…
Suntem…
Dar cum rămâne cu sufletul schilodit de nedreptate; pe el, sufletul, cum îl impăcăm? Cine ne mai pune la loc aripile
tăiate de o vorba, de un pumn, de o crimă?
Eu, eu am tăiat pelicula cu un brici imaginar, puţin înaintea finalului.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*