PETRU URSACHE ŞI AVENTURA SA GNOSEOLOGICĂ ÎN UNIVERSUL ELIADESC * Petru Ursache, Camera Sambo, Ed. Eikon, 2008

04.08.11 by

PETRU URSACHE ŞI AVENTURA SA GNOSEOLOGICĂ  ÎN UNIVERSUL ELIADESC * Petru Ursache, Camera Sambo, Ed. Eikon, 2008

Încă din anii terorii ideologice comuniste, Universitatea “A. I. Cuza” a avut şansa de a sta mult mai bine decât capitala cu libertatea de gândire necesară formării tineretului studios. E suficient să ne gândim la excepţionalele volume publicate de Alexandru Husar, de Constantin Ciopraga şi de Petru Ursache a căror erudiţie, în ciuda atâtor oprelişti, reuşea să se menţină la nivelul universităţilor vestice. În anii când lucrările ştiinţifice ale lui Mircea Eliade erau scoase cu îndârjire din planurile editurilor româneşti, aceşti admirabili universitari ieşeni îl prezentau studenţilor pe marele istoric al religiilor după ediţiile  franceze ale cărţilor sale obţinute cu mari sacrificii. Scriind despre Camera Sambo imaginată de Eliade, profesorul Petru Ursache subscrie de la bun început unei teze eliadeşti referitoare la iniţiere (v. Encyclopedia of Religion, 16 vol., NY, MacMillan, 1987, Mircea Eliade – editor in chief). Anume că omul, în decursul existenţei sale, poate ajunge la modificarea fundamentală a condiţiei sale existenţiale. În Micul tratat de estetică teologică, profesorul emerit al Universităţii “A.I.Cuza” precizează referitor la iniţierea în credinţa creştină că “ajutat de duhul căutării” omul religios “învaţă să vadă” semnele “care-i sînt trimise pe cale suprafirească” (P. Ursache, Mic tratat de estetică teologică, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p.93). Încă din anii când lui Eliade abia i se publicaseră în româneşte vreo trei volume din cele patruzeci pe care le scrisese în domeniul istoriei religiilor, Petru Ursache medita într-un eseu amplu şi extrem de bine documentat la ideea modificării condiţiei existenţiale a lui homo religiosus produsă de cufundarea în apă. Citându-l pe Eliade din Traite d’histoire des religions (tradusă si publicată abia după căderea comunismului), el arătase în Trei ipostaze poetice ale mării cum eficacitatea apei ca element regenerator nu este străină de actualizarea gestului de ivire a lumii din apele primordiale (P. Ursache, Eseuri etnologice, CR, Bucureşti, 1986, p.96-129). După renumitul istoric al religiilor, gândirea mitică are darul să “dramatizeze câte un simbol, făcându-l capabil să renască”(Limbajele secrete, 1938).

Însăşi creaţiile literare s-ar situa în prelungirea mitului atunci când reuşesc a-şi delimita un univers propriu. In eseul despre Prototipuri folclorice în romanul Şarpele care cuprinde multe şi interesante decriptări, profesorul ieşan sesizase cu justeţe că în scrierile literare eliadeşti universul apare “tensionat de simboluri deschise” care încearcă a-l releva printr-un limbaj complex, fără a-i sărăci semnificaţiile (v. Petru Ursache, Eseuri etnologice, 1986, p.240). Un astfel de simbol deschis s-ar găsi în descântecul de dragoste pus în fruntea romanului Sarpele, “încercare de dramatizare a unor mari simboluri” (Petru Ursache, Prototipuri folclorice în romanul Şarpele  în op. cit., p.247). Fără a mima motivul unei balade româneşti în care apare omul-şarpe, Eliade “se menţine nebănuit de aproape de forma pură a prototipului folcloric” (p. 244).  Cu o hermeneutică integratoare a multiplelor sensuri din romanul atât de superficial înteles de critica de specialitate, Petru Ursache consideră că autorul foloseşte descântecul de dragoste întâi ca motto pentru a semnala o anume scena magică, apoi ca sugestivă introducere în atmosfera fermecată în care se desfăşoară întâmplările romanului, care trimite către regenerarea spirituală pe calea erosului. Şi în Noaptea de Sânziene una din căile de regenerare spirituală este calea erosului care, în acest caz, duce la refacerea perechii primordiale. Dar în Noaptea de Sânziene ieşirea din timpul istoric mai este închipuită de Eliade şi prin falia spaţială a unei camere secrete. În incitantul volum de Introducere în opera lui Eliade (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008), universitarul ieşan prezintă Camera Sambo în corelaţia sa cu simbolistica labirintului.
În prefaţa  volumelor coordonate în ultimii ani dinainte de incendierea arhivei sale care i-a grăbit sfârşitul, Mircea Eliade nota că explozia informaţională din ultimele decenii ale secolului XX a avut darul de a-i conduce pe cercetători la reevaluarea şi, mai ales, la recunoaşterea semnificaţiei valorilor spirituale în toată diversitatea lor nelimitată de spaţiu sau de timp. Dacă într-unele din creaţiile literare eliadeşti dialectica sacrului implica prezenţa Camerei Sambo spre a disocia cât mai limpede sacrul de profanul vieţii câte unui personaj, în prezentarea Enciclopediei axate pe diversitatea pe care o îmbracă homo religiosus,  locul Camerei Sambo este luat de “structura holistică” a diverselor înfăţişări ale fenomenului religios care, fără miturile cosmogonice şi “eticile sale” ar rămâne ininteligibil (Mircea Eliade, Prefaţă la Enciclopedia Religiilor în 16 vol., 1987, trad. Virginia Stănescu, în vol.: Contribuţii la Enciclopedia Religiei, Ed. Criterion Publishing, 2009, p.19).

Related Posts

Tags

Share This

2 Comments

  1. Din cartea profesorului Petru Ursache OMUL DIN CALINDOR am retinut informatia despre cenzurarea lui Paul Goma la Chisinau unde adusese SAPTAMANA ROSIE. Vezi cele 2 inregistrari din 18 mai 2012 inainte ca ele sa fie indepartate abuziv de pe youtube de cei care-i vandalizeaza Isabelei Vasiliu-Scraba fisa din wikipedia.ro :
    Steinhardt
    http://www.youtube.com/watch?v=rTbj79IoOBY&feature=youtu.be
    Domnita Ileana si Vintila Horia
    http://www.youtube.com/watch?v=w0O_gLroSCk&feature=relmfu

  2. Inregistrarea conferintei Isabelei Vasiliu-Scraba despre VINTILA HORIA si DOMNITA ILEANA/Maica ALEXANDRA (in care a amintit de Paul Goma, SAPTAMANA ROSIE) s-a facut pe 18 mai 2012 la Alba Iulia, la Centrul de Conferinte „Gaudeamus” al Universitatii „1 dec. 1918”, unde avea loc Sesiunea Stiintifica DIALOGUL CULTURILOR INTRE TRADITIE SI MODERNITATE (Editia XIV-a, Editie aniversara la implinirea a doua decenii de invatamant universitar filologic la Alba Iulia), 17-18-19 mai 2012.

Leave a Comment

*