Pe urmele lui C. Brâncuşi. La Craiova, s-a născut a doua oară

25.02.14 by

„La Hobiţa, în Gorj, m-am născut, dar la Craiova pentru a doua oară”, a declarat C. Brâncuşi, onorant pentru Capitala Băniei. Soseşte aici, venind de la Slatina, la numai 12 ani, spre a lucra ca servitor la restaurantul fraţilor Spirtaru din Piaţa Gării (azi Piaţa C. Brâncuşi). „Închideam la unu noaptea – mărturiseşte Brâncuşi – şi trebuia să fim în picioare la patru şi jumătate pentru Severinul mixt, de marfă şi călători. Am fi găsit noi de la 1 la 4 somnul cel bun, dacă iarna ne-a fi lăsat în pace, îndeosebi birjarii din staţie, care ne băteau obloanele cu codirişca biciuştii, cerându-ne să deschidem să se încălzească cu puţină ţuică şi cu vin fierţ pentru dezmorţire din gerul care se lăsa dimineaţa”.
Mutându-se la Ion Zamfirescu, proprietarul magazinului de coloniale şi vinuri, din Craiova, Brâncuşi se urca în podul magazinului şi „făcea chipuri de lut, capete de oameni, figuri de animale”, precum şi o vioară din scândurile unei lăzi de ambalaj. La 1 sept. 1894, la 18 ani, se înscrie, cu acordul mamei sale, la Şcoala de Arte şi Meserii, la secţia sculptură, ca bursier, fiind adus – se zice – cu trăsura, chiar de directorul şcolii, G.B. Popescu. Primii doi ani îi face într-unul, ca elev e trimis în timpul vacanţei de iarnă la fabrica „Tonette” din Viena. La Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova ( azi Colegiul Tehnic „C. Brâncuşi”) ciopleşte, ţărăneşte, gherghefuri, cuiere, rame, cutii decorative, un scrin, o casetă, un dulap, rame ovale, scaun colţar etc. A executat Bustul lui Gh. Chiţu, expus, în oct. 1898, la intrarea în Parcul Bibescu (azi Parcul N.P. Romanescu) la Expoziţia regională a judeţelor din Oltenia. Este „prima creaţie artistică citabilă a sa şi ca primul bust a lui Gh. Chiţu” (Paul Rezeanu). Numele său apare, cu acest prilej, pentru prima dată în presa locală.
La Craiova, C. Brâncuşi a stat doar nouă ani, dar aici şi-a descoperit vocaţia. De aici a plecat în lume, întâi în Bucureşti, la Şcoala Naţională de Arte Frumoase, cu o bursă a Episcopiei Madona-Dudu, apoi la Paris, Craiova fiind legată de faima şi destinul genialului artist.
Criticul de artă V.G. Paleolog, primul din lume care i-a intuit genialitatea, în 1937, prin publicarea unor studii în revista „Arhivele Olteniei”, reunite în volum în 1938, a adus din atelierul său de la Paris, demolat, câteva bârne, spre a i se reconstitui atelierul în Craiova. Bârnele cu pricina au fost aşezate în curtea fostei Şcoli de Meserii de către directorul de atunci, Gh. Tudor, spre a fi salvate de la putreziciune. Deşi V.G. Paleolog are confirmarea autenticităţii bârnelor, încă din 1974, de la ambasadorul României la Paris, C. Flitan, şi de la ministrul de Externe, G. Macovescu, ele încă aşteaptă. Tot în curtea aceluiaşi liceu, se află o replică, făcută de sculptorul Ilie Berindei, a celebrei Pietra de hotar (sau Bârna de frontieră), făcută, probabil în 1945, ca protext faţă de expansiunea bolşevică şi pentru apărarea Basarabiei şi Bucovinei. Muzeul de Artă craiovean păstrează, din capodoperele sale, Vitelius, Ecorseul (singurul exemplar în stare perfectă), Coapsa, Orgoliul, Cap de băiat, Sărutul, Domnişoara Pogany.
Dacă hobiţeanul C. Brâncuşi şi-a luat zborul, aidoma unei păsări măiestre, din Oltenia, atestându-şi sieşi şi lumii întregi, genialitatea, mari brâncuşologi fac drumul invers, de pe întregul Mapamond, la Hobiţa şi Craiova.
Pe 18 febr. 2014, din iniţiativa lui Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, au sosit în Craiova o delegaţie de înalţi oaspeţi, specialişti şi în Brâncuşi: Guy Jennigs, directorul Departamentului de Artă Modernă şi Impresionistă de la cea mai mare casă de licitaţie din lume, Casa Cristie’s din New York, celebra contesă Marina von Kamarowsky, reprezentanta marelui duce de Luxemburg, redactor şef al revistei „Van Ham”, cu mari merite în promovarea valorilor culturii române, sculptorul Remus Botar-Botaro (cel care a executat un splendid monument la Dieuze (Franţa) în memoria ostaşilor români căzuţi prizonieri în primul Război Mondial. Întrucât Muzeul de Artă este încă în renovare, întâlnirea a avut loc la Colegiul Naţional Tehnic „C. Brâncuşi”, oaspeţii fiind primiţi de prof. Laurenţiu Puicin, directorul liceului, sculptorul Lucian Irimescu, prof. Magda Buce, precum şi proaspătul director al Muzeului de Artă din Craiova, arh. Emilian Stefârţă.
„Pentru mine, vizita la Craiova este o nouă experienţă şi, totodată o mare provocare. Am fost interesat foarte mult, în ultimii ani, de activitatea lui Brâncuşi şi simt că am înţeles complet spiritul artistului, spiritul omului. Era important pentru mine să ajung în locul originii sale […] Oamenii nu înţeleg foarte clar că rădăcinile lui sunt aici, în România. Aşadar, încerc oarecum să refac echilibrul, pentru ca oamenii din America, din Franţa, din Anglia să înţeleagă că Brâncuşi nu a fost doar un mare sculptor modernist, ci şi un mare sculptor român”.
Cu eleganţă şi modestie, cum îi stă bine unei contese (spre deosebire de „prinţii”, „prinţesele” din România), Marina von Kamarowsky, într-o excelentă limbă română (născută la Bucureşti, din mamă rusoaică-albă, fugită de teama revoluţiei bolşevice, ca şi mama lui Nichita Stănescu), a detaliat câteva din acţiunile culturale şi ştiinţifice pe care le face în Occident pentru cunoaşterea artei şi culturii române.
„Am ales să venim aici – a spus Victor Crăciun – din cel puţin trei motive. Întâi ca să ne aducem aminte de tot ceea ce s-a întâmplat la acele începuturi ale lui Brâncuşi. În al doilea rând, să vă prezentăm nişte oaspeţi cu totul speciali. Cred că e prima dată când un reprezentant al Casei Cristie’s e prezent la Craiova. În al treilea rând, suntem aici ca să încercăm să perpetuăm în lume numele lui Brâncuşi. Se spune că este produsul total al Occidentului. Este un mare sculptor occidental, dar în primul rând este român, căci are rădăcini adânci în România”.
Interesul presei pentru această vizităs-a dovedit justificat. Cotidienele „Cuvântul libertăţii” (prin Magda Bratu), „Gazeta de sud” (prin Mirela Marinescu), Radio Oltenia Craiova (prin Gabriela Rusu-Păsărin şi Liliana Hinoveanu), TVR Craiova (printr-o emisiune în direct, cu oaspeţii), DIGI 24, n-au scăpat prilejul de a consemna, pentru prezent, dar mai ales pentru posternitate, acest pelerinaj pe urmele lui C. Brâncuşi. Peste numai două zile, în aceeaşi locaţie, s-a desfăşurat simpozionul naţional „Brâncuşiana”, cu oaspeţi români veniţi din Tg. Jiu la Craiova.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*