O intâlnire de suflet

01.06.11 by

O intâlnire de suflet

Duminica, 8 mai 2011 Teatrul Naţional din Craiova, sala „I.D.Sîrbu”,ora 11, intâlnire cu poeta Ileana Mălăncioiu, sala plină, întârziasem ceva şi nu am prins prezentarea făcută de poetul Nicolae Coande, oricum, bănuiam ce se putea spune despre poeta Ileana Mălăncioiu, sincer nici nu venisem pentru conferinţă, mai citisem, prin reviste şi în cartea realizată împreună cu poeta de Daniel Cristea –Enache, ştiam întâmplări din viaţa ei, idei, atitudini, îi ştiam poezia care imi plăcea mult, aici, la conferinţă, venisem mai mult să văd şi să cunosc un om şi nu am fost dezamăgit.
Poeta este o istorie a literaturii vie şi vorbea despre nişte oameni pe care eu îi ştiam şi apreciam doar din cărţi, acum, prin vorbele poetei, îi aveam în faţa ochilor.
Ileana Mălăncioiu a avut privilegiul să cunoască oameni de excepţie cum aveam şi eu acum privilegiul s-o cunosc pe poetă, întâlniri admirabile care nu au cum să nu te transforme, dacă eşti pregătit pentru ele.
Ştefan Augustin Doinaş i-a prefaţat prima carte, a cunosut-o pe „Divina Eta Boeriu”, cea care l-a tradus atât de bine pe Dante şi a fost un om deosebit. Amintiri, cum spunea poeta: ”biografia e mai sigură decât literatura”..
Tatăl miner, in casă nu prea aveau cărţi dar un inginer de mine a făcut-o să-l iubească, recitând cu orice prilej câte ceva din el, pe Bacovia, oare această întâlnire a fost întâmplătoare? Oricum, poeta era pregătită pentru această întânire de ajuns să-l aprecieze pe Bacovia aşa cum trebuie la o vârstă cînd alţii poate nu l-ar înţelege, pe Bacovia nu poţi să-l iubeşti oricum, e un poet care îţi cere să fi pregătit pentru el ,nu un poet care poate fi recitat la serbări. Dealfel, o pot numi pe poetă descendentă a lui Bacovia, prin atmosferă şi forţa poeziei, forţă exprimată în versuri simple, directe, sincere.
I-ar fi placut să-l cunoască pe Lucian Blaga,teza de doctorat a fost despre filozofia lui, sau pe I.D.Sîrbu, de care o apropie faptul că era şi el fiu de miner.Mărturisesc sincer că şi eu aş fi vrut să-i cunosc pe amândoi, le citesc volumele însă ele nu mă încântă cum m-ar incânta întâlnirea cu un om viu, un om cu părţi luminoase şi întunecate, cum sunt toţi oameni, întânirea cu un mare scriitor, cu o mare personalitate nu are cum să nu te influenţeze, că vrei sau că nu vrei, înt-o astfel de întânire probabil dai şi tu ceva însă este sigur că primeşti mult mai mult..
Sau spus multe la acea conferinţă, s-a recitat,prin Nataşa Raab şi Gina Călinoiu, din versurile poetei, poeta a recitat din propia creaţie, şi a făcut-o foarte bine, s-au pus întrebări, cam lungi aşa cum se face pe la noi, când cel care întreabă vine cu sacul plin de intrebări, are şi ceva de explicat, de arătat şi unori întrebarea durează mai mult ca răspunsul, dar ne-am obişnuit cu astfel de situaţii în „Oltenia felix”..
Probabil, cineva a consemnat totul, s-a şi filmat, vom găsi cumva integral transcris tot ce s-a spus acolo dar nu va avea impactul faptului trăit. Încerc să profit de fiecare astfel de întâlnire pentru că ele mă imbogăţesc spiritual şi sufleteşte şi nici nu vreau să regret.
La Cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor , la casa Vernescu în Bucureşti, în urmă cu ceva ani, când cenaclul avea mare succes, a citit din propia creaţie poetul Constantin Virgil Bănescu, am vrut s-ăl cunosc, mi-a placut ce a citit însă nu aveam prieteni comuni aşa că după cenaclu fiecare a mers pe drumul lui, ca de obieci, m-am dus cu câţiva cunoscuţi, la restaurantul de la Muzeu Literaturii, mi-am zis atunci, va veni prilejul să mă întâlnesc şi cu Constantin Virgil Bănescu, e destul de tânăr, avem amândoi timp, din păcate, pentru el timpul nu a mai avut răbdare, nu la multă vreme după această întâmplare, Constantin Virgil Bănescu s-a sinucis..Întâlnirile admirabile nu trebuie ratate..
Ciudat este că, uneori, chiar omul de lângă tine poate fi o astfel de întânire dar, din grabă, din nebăgare de seamă, din stresul lumii acesteia cu atâtea probleme, treci pe lângă oameni fără să-i iei în seamă , cândva poate vei regreta însă timpul curge numai într-un sens..
Poetul Nicolae Coande a spus, la un moment dat, că teatrul a făcut un sondaj sociologic şi printre altele s-a stabilit şi câţi dintre spectatorii de teatru citesc poezie, a ieşti o cifră frumoasă care m-a deprrimat : 2 % !
Se pare că devenim roboţi care sunt intereasţi doar de bani, siguranţa locului de muncă şi alte lucruri presante şi tindem să ne uităm sufletul pe care nu poţi să-l înbogăţeşti decât prin artă, muzică, poezie şi întâniri admirabile, aşa cum a fost şi intânirea mea şi a publicului cu omul şi poetul Ileana Mălăncioiu…

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*