O blasfemie la adresa lui C. Brâncuşi

01.06.11 by

Bântuie de ceva vreme, în zona noastră, un individ care, zică-se este şi poet, ce vrea să „ revoluţioneze” cultura.
La Drobeta Tr. Severin a reuşit, printr-un marş de forţă, de la Siseşti în capitala de judeţ, să impună numele lui Nichita Stănescu Centrului Cultural Mehedinţi (ce legătură are marele poet cu acest judeţ, în afară de acea mare „petrecere” care i-a grăbit sfârşitul numai dumnealui ştie?), punând, ulterior, autorităţile locale în postura de a plăti dreptul de folosire, fără încuviinţarea moştenitorilor legali, a numelui Nichita Stănescu.
Stimulat de această „reuşită”, vrea să aducă osemintele celebrului C. Brâncuşi de la Paris la… Hobiţa, la Casa memorială (care n-a aparţinut niciodată sculptorului). La Hobiţa, unde drumurile noastre sunt de râsul lumii, unde nu-i un WC civilizat şi de care ar beneficia doar câţiva vizitatori. La Paris, la mormântul său, este un pelerinaj internaţional, căci Parisul nu-i Hobiţa. A solicita dezgroparea lui C. Brâncuşi este o adevărată blasfemie. Se ştie prea bine că în perioada postbelică a lui Brâncuşi, autorităţile româneşti – cozi de topor ale Moscovei – au încercat să demoleze Coloana, arta lui era considerată decadentă, burgheză, sculptorului interzicându-i-se să-şi viziteze ţara.
Or, înainte de toate, C. Brâncuşi este cetăţean francez, iar autorităţile pariziene nici nu vor să audă de această strămutare a osemintelor, pentru că ştiu ce pierd şi au dovedit că ştiu să preţuiască valorile universale, indiferent de sorgintea lor naţională (nu ca autorităţile craiovene care au cedat osemintele lui Barbu Bălcescu – fostul primar al Craiovei, fratele lui Nicolae Bălcescu).
În loc să ne preocupe alte probleme serioase legate de memoria lui C. Brâncuşi (convingerea autorităţilor franceze să menţioneze că „C. Brancusi” este de origine română; refacerea atelierului lui C. Brâncuşi pe baza bârnelor aduse în ţară de V. G. Paleolog şi staţionate la Colegiul Naţional „C. Brâncuşi” din Craiova, crearea de condiţii decente vizitatorilor străini ai operei lui Brâncuşi de la Hobiţa şi Tg. Jiu, inclusiv toillete civilizate, repararea drumurilor etc.), noi ne ocupăm de tulburarea liniştei veşnice a marelui dispărut. Cine urmează: G. Enescu, M. Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, G. Uscătescu etc., etc.?
Ferească-ne, Dumnezeu, de asemenea iniţiative penibile.

P. S. Nu-mi este îndeajuns cunoscută implicarea Direcţiei Judeţene de Cultură în acest demers, dar sper ca raţiunea şi bunul simţ să primeze.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*