Nunta in Mehedinti

01.06.11 by

Nunta in Mehedinti

.

Cartea domnului Isidor Chicet, apărută la Editura Fundaţiei “Scrisul Românesc” din Craiova în 2010, este o splendidă realizare tipografică şi o consistentă contribuţie la actualizarea bibliografiei folclorice a ritualului nupţial. Având la bază o teză de doctorat, cartea propune o viziune modernă asupra acestui moment important din viaţa omului, o viziune ce transcende simpla conotaţie liminală a ritualului şi impune o abordare multifaţetată a acestui moment de trecere, îmbinând elemente de ritualitate de cunoştinţe economice, de aprecieri sociale.

Studierea căsătoriei şi a descendenţei, a sistemului de rudenie, în ansamblu, se confundă, practic, cu istoria antropologiei culturale şi sociale. De la Morgan, Pitt-Rivers, Radcliffe-Brown până la Levi-Strauss, Rodney Needham, Leach, Fox sau Schneider ori Godelier s-a conturat un domeniu de studiu extrem de consistent, care atăzi nu mai poate fi abordat în afara conexiunilor pe care le stabileşte cu economicul, juridicul, politicul, cu alte cuvinte, din perspectiva globalităţii sociale.

După conturarea unei antropologii clasice a relaţiilor de rudenie, dominată de ceea ce Schneider numea „doctrina unităţii genealogice a speciei umane”, se produc, în contextul sau în siajul structuralismului (Needham, Leach), o serie de cutremure semnificative la nivelul discursului despre parental, extinzând interesul cercetătorilor de la studierea tipurilor de nomenclatură sau de genealogii la studierea reţelelor multiple care se întind de la acest fundament social; familia.

Un al doilea cutremur exegetic în cadrul acestui domeniu se produce în deceniul al nouălea al secolului trecut. El preia, în esenţă, o gravă criză a reprezentării care marchează epistemologia vremii şi care provoacă dezbateri precum cele ale grupului de la Santa Fe, concretizate în acea sumă de manifeste, intitulată Writing Culture, the Poetics and the Politics of the Ethnography, texte editate de J. Clifford şi G.E.Marcus la Berkeley în 1986 şi care anticipau post-modernismul în antropologie.

Atât valul contestatar al generaţiei lui Needham cât şi cel al lui Schneider au atras atenţia că teoriile antropologice clasice ca formă de reflectare a socialului trebuie regândite în anumite momente ideologice, chiar sub presiunea reconfigurării socialului.

O astfel de concluzie subliniază că apariţia unor teme noi poate fi generată de aceste schimbări de viziune şi, în acest sens, studierea parentalului translatează interesul asupra raportului dintre sexe, asupra funcţionării relaţiilor de rudenie în contextul globalizării, dar poate fi generată, la fel de bine, şi de accelerarea schimbărilor sociale.

Am simţit nevoia să digresez în felul acesta întrucât lucrarea domnului Chicet se circumscrie perfect unui astfel de context. Mai mult, chiar, ea înglobează, pe de-o parte, acumulările calitative ale folcloristicii naţionale iar, pe de altă parte, îşi impune propria concepţie teoretică şi interpretativă ca o relaţie interdependentă între nivelul ritual, deci social, cel economic, cel politic, de construcţie a familiei ca formă de strategie comunitară.

Lucrarea are trei secvenţe structurale: prima, preponderent etnografică, „Scenariul nunţii mehedinţene”, a doua, preponderent antropologică: „Rituri de întemeiere în ceremonialul nupţial mehedinţean” şi o a treia, preponderent folclorică: „Poezia nunţii”. La acestea se adaugă trei anexe care cuprind foi de zestre originale, o culegere folclorică şi un album de fotografii cu tematică nupţială.

Construcţia solidă alternează tipurile de abordare, descriptivă, în prima parte, interpretativă, în următoarele două. Contribuţia originală este legată de munca asiduă de culegător şi de cunoscător al fenomenului folcloric mehedinţean. De altfel, autorul mai are încă nouă studii dedicate realităţii culturii populare mehedinţene care trebuie remarcate. Un accent aparte ar trebui pus asupra cercetării foilor de zestre, multe dintre el scrise în chirilică, care l-au ajutat pe autor să-şi structureze această vizune modernă interdisciplinară şi eficientă privind interpretarea acestui tip de ritual.

Domnul Chicet a translatat responsabilitatea nobilă faţă de tradiţiile neamului într-un plan emoţionant şi eficient ştiinţific. Gestul său, care aminteşte de elanul monografic al primei jumătăţi a secolului al XX-lea, are puterea de a caracteriza un grup de intelectuali mehedinţeni contemporani (Cornel Boteanu, Vasile Şişu, Pavel Ciobanu) dedicaţi şi devotaţi ideii de preservare a tradiţiilor.

Considerăm că lucrarea lui poate fi, fără pericolul de a supralicita ridicol, considerată un eveniment reprezentativ.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*