METEOROLOGIE TRADIŢIONALĂ

01.06.11 by

METEOROLOGIE TRADIŢIONALĂ

momarlani in port traditional

Foarte multe din lucrările ţăranului depind de starea vremii. Unele dintre acestea nu pot fi efectuate sub nicio formă pe timp ploios. Dintre acestea, făcutul fânului, ocupaţie de căpătâi pe timp de vară, începând cu Sânpetru (29 iunie), depinde în totalitate de timpul însorit. Pe vreme bună, o clane de fân se poate face în două zile dar dacă te apucă ploaia, tragi de ea săptămâni întregi. Din aceste motive ţăranul a fost dintotdeauna interesat de felul cum va „umbla” vremea în cursul anului.

În satul bătrânesc, umblatul vremii nu putea fi aflat de la radio, care, după cum se ştie, a apărut în ţara noastră la 1 noiembrie 1928, când a fost înfiinţată Radiodifuziunea Română. De-a lungul timpului, ţăranul, trăind în mijlocul naturii şi depinzând în bună măsură de capriciile ei, a fost un observator atent şi şi-a notat în memorie unele coincidenţe, unele fapte repetabile, unele comportamente asemănătoare ale animalelor dinaintea unor evenimente marcante.

Azi aşa, mâine aşa, ţăranul a acumulat un bagaj de observaţii şi constatări, le-a cernut prin sita vieţii şi le-a transmis urmaşilor, care, îmbogăţindu-le la rândul lor, au făcut acelaşi lucru pentru urmaşi. După un timp, în acest mod, s-a ajuns la un tratat oral de meteorologie, de meteorologie tradiţională despre felul cum va fi vremea mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare, etc, născându-se astfel folclorul meteo.

Cum va fi vremea? A fost o întrebare pusă din cele mai vechi timpuri. Prin observarea unor fenomene naturale, prin asocierea unor simboluri asociate în predicţie, unele chiar cu cauze necunoscute, cum ar fi fulgerele, tunetele sau a unor corpuri cereşti ca soarele şi luna, legate de comportamentul animalelor, s-a ajuns la un calendar oral tradiţional, meteorologic, punându-se în fiecare etapă câte o cărămidă nouă la temelie.

S-ar putea crede că unele semne nu au nicio legătură cu predicţia şi totuşi îşi dovedesc valabilitatea fără putinţă de tăgadă. Cel mai simplu exemplu ar fi următorul: dacă soarele este roşu la asfinţit, a doua zi va fi timp frumos. Această observaţie o întâlnim şi în Biblie, în Evanghelia după Matei, la capitolul 16, versetul 2, putem citi: „Când se face seară, ziceţi: Mâine va fi timp frumos, pentru că e cerul roşu”.

Meteorologia tradiţională şi-a găsit aplicabilitatea pe trei paliere:

–         predicţia stării vremii pe o perioadă mai lungă, întinzându-se chiar pe lungimea unui an;

–         predicţia pe o perioadă scurtă, o lună sau câteva săptămâni;

–         predicţia pentru ziua următoare, necesară momentului.

Predicţia pentru primul palier, a stării vremii pe o perioadă lungă (pe durata unui an), cum este şi normal, avea un grad de probabilitate mai mare. Cel mai cunoscut procedeu folosit pentru aceasta a fost cel al calendarului de ceapă, întocmit în noaptea Anului Nou.

Evenimentele meteorologice din unele zile ale unor luni prevesteau starea vremii în cele patru anotimpuri:

Dacă în ziua de Sânziene (24 iunie) soarele va răsări frumos şi va fi o zi senină, atunci va fi vremea bună la cositul fânului.

Dacă de Bobotează (6 ianuarie) va străluci soarele, atunci va veni un an bun, dacă va ninge sau va ploua, va fi un an neroditor.

Dacă în ziua de Anul Nou se va roşi cerul spre răsărit, atunci va fi un an ploios iar dacă soarele va străluci frumos, atunci va fi un an bun.

Zilele din săptămână în care cade Crăciunul, adică Naşterea Mântuitorului au avut şi ele în calendarul ţăranului o predicţie a stării vremii în cursul viitorului an:

Dacă Naşterea Mântuitorului va pica duminica, atunci iarna va fi caldă, primăvara ploioasă, vara secetoasă, toamna ploioasă şi cu vânturi puternice.

Dacă Naşterea Mântuitorului va pica într-o zi de luni, atunci iarna va fi potrivită, nici prea cald, nici prea frig, primăvara va fi ploioasă iar toamna secetoasă.

Ziua de marţi va aduce după sine o iarnă iute, aspră, cu zăpadă multă, primăvara vor fi ploi şi vânturi iar toamna va fi secetoasă. Ziua de miercuri este legată de o iarnă grea, cu multe furtuni, o primăvară ploioasă şi o vară frumoasă, pâine, fân şi vin destul, poame şi miere multă, în schimb ceapă va fi puţină.

Dacă Naşterea Mântuitorului va cădea joia, atunci iarna va mai ploua, primăvara vom avea parte de vânturi şi ploi iar vara va fi frumoasă, nu va ploua mult dar nu va fi nici secetă dar va fi miere puţină.

În cazul zilei de vineri, iarna va fi grea şi năpraznică, vor fi geruri. În schimb, primăvara va fi ploioasă şi bună iar toamna bună şi secetoasă, pâine, vin şi fân destul, va fi moarte în rândul oilor şi al stupilor.

Când Naşterea Mântuitorului va fi într-o zi de sâmbătă, atunci va fi o iarnă cu zăpadă multă, vânturi şi frig. Vara în schimb, va fi bună, vor fi vânturi şi căldură, în schimb toamna va fi secetoasă. Între oameni va fi vrajbă multă.

Dacă în ziua de Crăciun va străluci soarele, fiind o zi senină, atunci anul va fi bun.

Zilele de la Crăciun şi până la Anul Nou, în număr de 12,  au fost urmărite cu interes de către ţărani, începând cu prima zi de Crăciun, care este echivalată cu luna ianuarie şi aşa mai departe, până în ajun de Anul Nou. Timpul din zilele respective va fi corespunzător fiecărei luni din anul viitor.

Prognoza privind iarna se făcea şi după aspectul splinei la tăierea porcului. Când splina avea o lăţime uniformă, iarna va fi constantă, uniformă. Dacă prima parte va fi mai lată, atunci prima parte a iernii va fi mai grea iar dacă cea de-a doua parte a splinei (capătul terminal) va fi mai lată, atunci cea de-a doua parte a iernii va fi mai grea.

Pe termen scurt, vremea se va schimba dacă:

–         soarele apune în nor;

–         ciorile zboară dinspre Cimpa spre Lupeni, sau cântă mult în sat;

–         este negură pe „Piatra Tăii” sau pe vârful Parângului;

–         fumul de la coşul caselor nu se ridică, ci se împrăştie jos;

–         porcul cară paie în gură;

–         vântul suflă dinspre sud ori dinspre vest;

–         streche vacile;

–         membrii familiei au dureri de picioare, încheieturi sau şale;

–         apar berze, dar nu primăvara sau toamna când sunt în trecere, ci în restul timpului. Acesta este un semn că se pun ploi serioase iar temperatura va scădea simţitor;

–         apar în sat păsărele de brădet, asemănătoare sticleţilor dar puţin mai mari decât aceştia;

–         vrăbiile se scaldă în praful de pe drum, în „colb”.

Vremea rea se mai apropie şi atunci când:

–         luna nouă are cele două coarne orientate în jos;

–         arde funinginea la gura cuptorului;

–         vacile se strâng unele pe lângă altele, păsările nu mai cântă iar câinii pleacă de la oi, întorcându-se la stână;

–         albinele se refugiază ziua în stup;

–         broaştele orăcăie puternic pe maluri;

–         peştii sar des din apă;

–         furnicile se retrag în muşuroi;

–         animalele sălbatice se retrag în pădure;

–         vulturii coboară ca o săgeată din înaltul cerului la cuiburi;

–         luna este înconjurată de un halou (cerc luminos) şi este traversată la orizont de fâşii de nori;

–         cerul este violaceu la răsăritul soarelui – va ploua în curând;

–         culoarea soarelui la apus este galben deschis – a doua zi va fi vânt;

–         dimineaţa, mai ales vara, este senin, aerul este cald şi nu adie vântul – este semn de furtună după amiază;

–         rândunelele zboară jos;

–         vântul bate dinspre sud (dinspre Oltenia) în timpul ploii sau ninsorii, atunci acestea vor mai ţine 3-4 zile;

–         dimineaţa, soarele răsare frumos şi după aproximativ 20-30 de minute intră într-un nor, este semn că în ziua aceea va ploua;

–         păianjenul îşi rupe pânza în două;

Cântatul cocoşilor iarna, după amiază, anunţă înmuierea gerului. Când apar cercuri albe în jurul soarelui şi nişte pete strălucitoare, 4 la număr, este cazul să ne aşteptăm la ploaie.

Să ne aşteptăm la vreme bună atunci când:

–         ciorile se întorc dinspre Lupeni spre Petrila;

–         negurile (ceaţa) ies de pe cheile Jieţului şi ale Tăii, se ridică urmând un traseu spre sud-vest;

–         fumul coşurilor caselor iese drept, în sus;

–         soarele apune frumos;

–         sarea din solniţă este uscată;

–         rândunelele zboară la înălţime;

–         păsările de brădet au dispărut din sat;

–         când apar seara mulţi lilieci este semn de vreme bună;

–         când norii se lasă jos după ploaie este semn de vreme bună;

–         când pisica îşi spală faţa;

–         când cântă cocoşul la culcare este semn că se îndreaptă vremea;

–         când câinele se culcă pe omăt are să fie cald;

–         când pisica doarme pe pat va fi vreme bună;

–         când luna nouă are orientate coarnele în sus.

Momârlanii mai ştiu din bătrâni următoarele:

–         GERAR (ianuarie) moale aduce o primăvară friguroasă şi o vară călduroasă;

–         cum este timpul în ziua de 10 ianuarie (Sf. Grigorie) aşa va fi tot anul;

–         dacă în 14 gerar va fi vreme tulbure, va fi boală în vite;

–         dacă în ianuarie nu va fi zăpadă, vor fi multe boli;

–         dacă la 29 ianuarie nu va fi ploaie şi nici zăpadă, atunci peste vară va fi timp bun;

–         dacă FĂURAR (februarie) este urât, luna mai va fi frumoasă;

–         dacă în februarie nu va fi îngheţ, atunci va fi un an bun;

–         dacă sunt vifore în februarie, va fi o primăvară urâtă;

–         dacă în ziua de 2 februarie (Întâmpinarea Domnului) iese ursul din bârlog şi îşi vede umbra, va intra dn nou în culcuş, căci va mai fi vreme urâtă;

–         de va tuna în 7 februarie, când Soarele intră în semnul Peştelui, va fi lipsă de grâu;

–         dacă în 15 februarie va fi ger, atunci iarna va fi lungă;

–         dacă în ziua lăsatului de sec de carne va fi senin la răsăritul soarelui, semănăturile puse devreme vor fi bune;

–         MĂRŢIŞOR (martie) răcoros va umple podul şi hambarul cu grâne şi porumb;

–         cu cât martie va fi mai uscat, cu atât Prier va fi mai umed;

–         se spune că aşa cum va fi vremea în ziua de Sâmţi (9 martie), aşa va fi şi în următoarele 40 de zile;

–         dacă la 7 martie, de Sf. Vasile şi Efrem, va fi frig, atunci să ne aşteptăm la o a doua iarnă;

–         dacă la 11 martie, de Sf. Sofronie, va fi timp frumos, atunci anul va fi bun;

–         dacă în noaptea de 25 martie, Bunavestire, cerul va fi plin de stele, atunci este semn de an bun;

–         zăpada din Mărţişor împuţinează vinul;

–         PRIER (aprilie) ploios aduce multe poame şi struguri;

–         câtă frunză verde va fi la Sf. Gheorghe (23 aprilie) atâta va fi şi la Sfântul Dumitru (26 octombrie);

–         dacă de Sf. Gheorghe nu se vede cioara din grâu, vom avea un seceriş bun;

–         dacă suflă vânt de la Paşti până la Rusalii, tot anul va fi ploios şi vântos;

–         de va fi brumă între Sf. Gheorghe şi Arminden, va fi mult fân;

–         dacă va fi frumos de Florii, aşa va fi şi de Paşti;

–         dacă tună în Prier, să nu ne mai temem de ger. Dacă Prier va fi umed, atunci vom avea un an bun;

–         dacă brumează între 23 aprilie şi 1 mai (Arminden) va fi brumă şi între 15 „măsălar” (august) şi 8 Răpciune (septembrie), între Sfintele Marii;

–         roiul de albine din FLORAR preţuieşte cât un car;

–         de tună des în luna mai se prevesteşte un an roditor. Ploaia din mai aduce mălai şi belşug în agricultură;

–         dacă sunt mulţi cărăbuşi, va rodi bine porumbul;

–         cum va fi timpul la Înălţarea Domnului, aşa va fi toată toamna;

–         umezeala şi răceala din CIREŞAR (iunie) strică totul;

–         de vor fi mulţi bureţi iuţi, iarna va fi uşoară;

–         dacă va cânta cucul după Sânziene (20 iunie), va fi un an bun;

–         dacă plouă la 8 iunie, atunci va ploua încontinuu 40 zile;

–         căldura din luna lui CUPTOR (iulie) face anul bun;

–         dacă tună la Sf. Ilie (20 iulie), alunele vor fi viermănoase;

–         ploaia din ziua de Sf. Pantelimon aduce  încă 10 zile de ploi fără oprire;

–         daca furnicile fac muşuroaie înalte, va fi iarnă grea;

–         dacă bate vântul în MĂSĂLAR (august) dinspre miazănoapte se schimbă vremea;

–         de va fi bine în 12 august (Sf. Fotie), se prevesteşte o toamnă frumoasă;

–         când sunt multe alune va fi o iarnă grea, multe fete şi femei gravide;

–         dacă în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august) va fi senin, atunci poamele se vor coace bine;

–         dacă va fi ghindă multă, iarna va începe devreme şi va fi zăpadă multă;

–         timpul frumos din ziua Sf. Bartolomeu aduce o toamnă ploioasă;

–         RĂPCIUNE (septembrie) cald va aduce un Brumărel (octombrie) rece şi ploios;

–         cum a trecut Sfânta Marie, poţi să nu mai porţi pălărie;

–         tunetele din septembrie vestesc o iarnă cu zăpadă multă, mai ales în februarie;

–         cu cât pleacă rândunelele mai repede în septembrie, iarna va veni mai din vreme;

–         toamna caldă aduce iarnă prelungită;

–         dacă jirul cade înainte de Sf. Grigorie (30 septembrie), iarna vine curând;

–         timpul ce îl avem de Sf. Maria Mică va dura 8 săptămâni;

–         tunetul din septembrie anunţă multă zăpadă;

–         când sunt multe pânze de paianjen pe jos să ne aşteptăm la o iarnă grea;

–         BRUMĂREL (octombrie) geros prevesteşte moleşeală în ianuarie şi februarie;

–         toamna de se trag către sat şoarecii este semn că va fi o iarnă timpurie;

–         când frunzele pomilor nu cad din vreme, iarna va întârzia dar va fi grea, mai ales spre primăvară;

–         în 17 octombrie Soarele intră în cerul Scorpiei. Să te fereşti să te apuci de lucru nou, nu vei izbândi. De va fi tunet în această zi, pâinea va fi scumpă, iar pe unele locuri va fi foamete;

–         dacă în ziua de Sf. Paraschiva cerul este senin, vara următoare va fi frumoasă;

–         dacă frunzele arborilor cad devreme, anul următor va fi roditor;

–         când păianjenul se ascunde în pânză, se apropie zăpada;

–         ieşirea şoarecilor de câmp pe drum prevesteşte o iarnă apropiată;

–         octombrie vântos şi îngheţat aduce ianuarie şi februarie blând;

–         dacă plouă la începutul lui BRUMAR (noiembrie) va fi geros sfârşitul lui Undrea (decembrie);

–         cum va fi vremea în noiembrie, aşa va fi în martie;

–         dacă frunzele pomilor nu sunt căzute de Sf. Mihail, va fi o iarnă grea;

–         dacă plouă la începutul lui UNDREA (decembrie), Crăciunul va fi geros;

–         dacă se arată şoarecii pe câmp, iarna e departe;

–         de va fi ger la începutul lui decembrie, va ţine 10 săptămâni dar decembrie geros vesteşte un an bun;

–         de va fi Crăciunul ploios, va fi frumos la Paşti;

–         zăpada de la Crăciun nu înseamnă un an bun;

–         zăpada şi gerul din decembrie aduc un an bun;

–         când cerul este noros în nopţile de iarnă, să nu ne aşteptăm la ger;

Trăind în mijlocul animalelor ţăranul a constatat că acestea se comportă diferit în funcţie de starea vremii. Astfel, înainte de ploaie:

–         vacile întind botul în sus şi înghit aerul cu lăcomie;

–         producţia de lapte scade simţitor;

–         pisica bea o cantitate de apă mult mai mare decât în mod obişnuit sau cască;

–         pisica se uită pe fereastră;

–         găinile caută să-şi găsească un loc mai ridicat pe care să se aşeze în coteţ, şopron sau chiar în aer liber;

–         cocoşii umblă ziua cu coada lăsată în jos;

–         peştii sar din apă şi prind musculiţe din aer. În acest timp ei nu se apropie de momeală;

–         câinele se strânge ghem dacă va fi frig şi, dimpotrivă, se întinde şi doarme cu labele răsfirate dacă va fi timp frumos.

–         când găinile nu fug de ploaie înseamnă că aceasta va fi de lungă durată.

–         dacă într-o zi senină peştele încetează brusc să mai vină la undiţă, este semn sigur că timpul se schimbă, că va fi timp urât zile în şir;

–         după o perioadă mai îndelungată de nori şi ploaie ciripitul vesel al vrăbiilor ne poate da speranţa că vremea se va îndrepta;

–         ţipătul strident al bufniţei prevesteşte sosirea frigului.

Ţăranii se aşteaptă la vânt, furtuni sau viscol:

–         când se roşesc norii la apusul soarelui;

–         când dimineaţa se bat oile cap în cap;

–         când zburdă oile;

–         când vuieşte codrul tare.

Va ninge neapărat când:

–         visezi oi;

–         zboară multe ciori peste sat;

–         înfloresc florile toamna.

În perioada iernii, ţăranii se aşteaptă la frig şi ger atunci când:

–         pisica se vâră în cuptor;

–         vrăbiile caută loc de aciuire pe sub streaşina casei sau grajdului.

Alte previziuni

–         mişcările în direcţii diferite ale norilor, în planuri diferite, haotic, anunţă vreme rea, cu grindină;

–         un curcubeu situat spre est arată că nu va ploua vreme de câteva zile. Un curcubeu apărut la prânz ne vesteşte ploaie în următoarele ore. Un curcubeu dublu sau triplu aduce vreme bună.

În tradiţia populară se crede că omul poate influenţa schimbarea vremii de la soare la ploaie prin unele intervenţii involuntare.

Va ploua dacă:

–         strici sau zgândăreşti muşuroiul furnicilor;

–         omori o broască;

–         îmbraci din greşeală pe dos cămaşa sau indispensabilii;

–         smulgi iarba cu mâna;

–         introduci grebla în apă.

Previziunea cutremurelor

Din negura vremurilor, tradiţia ne spune că jienii, izolaţi cumva în această depresiune a Jiurilor, cunoşteau, după comportamentul unor animale, nu numai starea vremii ci chiar apropierea unor cataclisme, a cutremurelor.

Aşa spre exemplu, greierii, insectele care „cântă” tot timpul, percep cu uşurinţă un cutremur cu intensitatea de 5-6 grade ce s-ar produce undeva chiar departe, încetează cântatul, ieşind din adăposturile lor subterane şi fug buimăciţi.

Furnicile părăsesc muşuroaiele (furnicarele) dând şi ele o alarmă.

Şi vacile sunt agitate, se împung, caută să fie libere, dacă sunt legate trag să rupă lanţurile pentru a putea fugi.

Oile intră în staule sau ţarcuri, nu mai ascultă comenzile ciobanilor, sunt speriate, se strâng în grupuri şi behăie tot timpul.

Porcii, dacă sunt închişi în cocini, se urcă pe pereţi cu picioarele, caută să rupă uşa şi pereţii pentru a ieşi afară spre a fugi cât văd cu ochii. Nu mănâncă şi grohăie speriaţi.

Câinii urlă prelung cu două săptămâni înainte de cutremur, beau apă multă şi sunt foarte speriaţi şi agitaţi. Câinii ştim că mai urlă şi aşa, sporadic, prevestind, după credinţa populară, moartea stăpânului. În caz de cutremur însă, urlă câinii din întregul sat.

Pisicile în aceste situaţii miorlăie într-una, fug de acasă speriate şi agitate.

Ştim cu toţii că producerea cutremurelor, şi mai ales a celor de magnitudine mai mare are loc la intervale destul de mari de timp. Pentru a observa comportamentul animalelor în asemenea situaţii au trebuit făcute observaţii în sute şi sute de ani, transmise din generaţie în generaţie şi îmbunătăţite. Este aproape incredibil şi totuşi acest lucru s-a produs de-a lungul sutelor sau miilor de ani. Observaţiile au fost transmise prin viu grai, apoi, o dată cu apariţia scrisului şi a ştiinţei de carte, transmiterea a fost mai uşoară, ajungând până în zilele noastre.


Related Posts

Tags

Share This

3 Comments

  1. traian

    „Cainii mai urla (cateodata) si cand prevestesc moartea stapanului”. Ce ma fac insa cu vecinul care vrea sa scape de caine pentru ca urla, de parca urletul cainelui ar fi cauza mortii. „Asa a urlat si al lui Muresan, iar Muresan a murit, iar cainele e tot lup, ca asta” – mi-a replicat patruns de teama superstitioasa. Cum sa-i spun ca Muresan traia si azi daca nu pleca de nebun, probabil beat fiind, cu carutul dupa el, pe ceata aia cumplita de pe 31 decembrie, la „plimbare” pe soseaua umezita, ca la curba mare sa cada victima unui sofer grabit probabil spre petrecerea de Revelion? Ori daca moartea l-a chemat, cum sa nu se duca. Nu e vina cainelui, nu el declanseaza asta, el doar presimte. Chiar daca incepe sa urle si il „duci” (cum se sfatuiesc „intelept” unii pe altii), daca cuiva din familie ii e dat sa moara, tot moare, nu trebuie sa-ti mai incarci sufletul si cu abandonarea sau uciderea cainelui, care simte sau nu un apropiat deces!!! Cum sa-i spun ca, daca atata ii e „ata” unui om, cu urlet de caine sau nu, el tot se duce? Cum sa-i explic omului ignorant ca bietul lui caine urla de singuratate si pentru ca e tinut mai tot timpul legat, cum sa ma bat cu ignoranta omului si sa-i explic ca, si daca prevesteste moartea cuiva, urletul cainelui e efectul nu cauza? Cum sa convingi un om ignorant sa-si modifice punctul de vedere si sa nu pedepseasca bietul caine nevinovat, pentru un posibil „drob de sare”???

  2. Mihaela I.

    Cand e cutremur chiar si gainile chiraie si sunt foarte agitate.In 1990 a fost un cutremur mai mare si atunci nu intelegeam de ce fac asa,iar dupa 5 min. totul a inceput sa se miste in jurul meu.

Leave a Comment

*