Medalion Corneliu Leu la 80 de ani Leonin, argintul viu

09.07.12 by

La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are o vitalitate, o energie şi un dinamism cu adevărat… leonine. Cheia tinereţii sale sufleteşti uimitoare constă în aceea că şi-a păstrat intactă prospeţimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria.

Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere şi aramă al Munţilor Măcinului şi Dobrogei, tărâm de confluenţe multiculturale şi temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârşii precreştine.

Tatăl, avocat, şi mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea şi adolescenţa sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiţilor Munţi Carpaţi – coloana vertebrală a Europei – rimând cu Dunărea, străveche axă economică şi comercială,  culturală şi spirituală a bătrânului nostru continent.

Născut în miezul verii – sub semnul Soarelui, îngemănat cu steaua polară a lui  Ernest Hemingway, Aldous Houxley, Marin Preda, Dumitru Radu Popescu, George Enescu -, Corneliu Leu a luat în piept cu frenezie vâltoarea vieţii, dovedindu-se un vajnic înotător prin apele vijelioase ale unor timpuri mereu în schimbare.

Trece rapid şi sigur, ca un precoce, dar temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa, aruncându-se, cu pasiune, patos şi luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist.

La vârsta când mulţi dintre colegii de generaţie traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii şi încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter şi redactor la Pagini dobrogene.

Între 18 şi 26 de ani hălăduieşte pe şantierele întemeierilor postbelice din ţară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie şi Psihologie a Universităţii din Bucureşti, apoi la aceea de Jurnalişti Universali.

Călit în presa scrisă şi audio, accede la prestigioasa revistă Roumanie d’aujourd’hui, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vârsta christică, să fie redactor la hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul.

Modernizarea şi românizarea editurilor din ţara noastră îi oferă marea răspundere de a croi destinul nou înfiinţatei Edituri Eminescu (la vârsta de 38-39 de ani: 1970-1971), de unde face transbordarea în lumea filmului artistic de lung metraj: director al Casei de Filme 4 (1973-1979), pe care o înfiinţează şi unde este producător al unor pelicule memorabile: Cantemir, Ioanide, Mihai Viteazul, Actorul şi sălbaticii, Ciprian Porumbescu, Ţara de piatră, Serata, Casa de la miezul nopţii, Cu mâinile curate, Felix şi Otilia, Nea Mărin miliardar, Scrinul negru, Tănase Scatiu, Castelul din Carpaţi

Ca redactor şef adjunct la Contemporanul (1979-1986), reînfiinţează suplimentul Realitatea ilustrată.

După lovitura de stat capitalistă şi contrarevoluţia din decembrie 1989, fişa de activitate culturală a redutabilului scriitor, om de presă, teatru şi film Corneliu Leu înregistrează aproape 30 de iniţiative, dintre care amintim:

1. ctitorirea Casei de Editură şi Producţie Audio, Video, Film Realitatea;

2. înfiinţarea Fundaţiei Episcopul Grigorie Leu – Mişcare pentru progresul satului românesc;

3. spectacolele radio-Tv cu public Cabaret politic, Hora tranziţiei, Nu trageţi în guvern, Bomba tranziţiei, Noi şi Europa, S-a schimbat schimbarea…;

4. rubrica În gura leului;

5. Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate;

6. Institutul Naţional de Personalism;

7. Asociaţia Fundaţiilor pentru Dezvoltare Rurală;

8. lansează, la 175 de ani de la apariţie, noua serie a revistei Albina, care, din 2002, devine Albina Românească;

9. în revista Pluralitas, lansează ipoteza Personalismului Diacronic şi publică Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru;

10. în 2005 lansează conceptul de Societate Civilă Transnaţională;

11. ca profesor universitar, creează, în 2007, un curs de Meritocraţie şi înfiinţează Liga Meritocraţiei;

12. prin portalul de internet www.cartesiarte.ro, realizează, din 2008, o reţea nonguvernamentală pentru Promovarea virtuală a culturii româneşti;

13. în anul 2009, pune bazele Reţelei de iniţiative şi universităţi populare, în cadrul Programului European de înfiinţare a Grupurilor de Acţiune Locală.

De reţinut că a debutat la vârsta de 17 ani, cu poezia „Arta”, dar a optat ulterior, masiv, pentru proză, în care libertatea de mişcare, spiritul de observaţie, capacitatea de a crea atmosferă şi personaje viabile, captivante se potriveau ca o mănuşă cu spiritul său scormonitor, ţâşnind mereu în căutarea esenţelor umane, creator de universuri narative vibrante, pe spaţiile restrânse, ale prozei scurte, ori, dimpotrivă, de ample desfăşurări, gen frescă istorică şi socială, în romane pe teme incitante.

Bibliografia lui Corneliu Leu înregistrează circa 70 (şaptezeci) de apariţii editoriale numai la capitolul volume de nuvele, povestiri, romane, eseuri, studii şi articole, reportaje, cărora li se adaugă 21 de piese de teatru, unele în serial, la Teatrul TVR (pe care îl inaugurează, cu piesa Familia, în 1958), Teatru la Microfon/ Teatrul Naţional Radiofonic, la instituţiile de profil din Constanţa, Bacău, Piteşti, Craiova, Sibiu.  Este autorul unor filme artistice de mare audienţă, precum: Asediul, Cota 2516, Casa dintre câmpuri, Circul spionilor.

Fervoarea şi apetitul narativ, acribia documentării, spiritul de analiză şi sinteză, cu mijloacele de mare rafinament ale psihologului experimentat, plăcerea taifasului şi a despicării firului de păr în patru sunt atuuri ale romancierului Corneliu Leu, probate convingător de la debutul din 1956 (la vârsta de numai 24 de ani !) în genul proteic, cu Ochiu dracului, ori de la Plângerea lui Dracula (1977) până la Patriarhii (1979), Romanul nopţii de februarie (1984; detronarea Domnitorul Alexandru Ioan Cuza din 1866), Anonimul Brâncovenesc (1994), Spionii birocraţi (1996) sau până la Roma Termini, cap de pod al ciclului Blesteme contemporane, lansat în 2011.

Corneliu Leu – paltin semeţ şi brad argintiu, veşnic verde, în Panteonul bărbaţilor exemplari ai culturii române de la cumpăna mileniilor al doilea şi al treilea – şi-a lansat, în vara anului 2007, Nuvele şi istorii, primul volum de OPERE DEFINITIVE dintr-o serie de 11, anunţate de el însuşi, la librăria Cărtureşti din Bucureşti. Din câte ştim, până acum au apărut deja alte câteva volume din seria anunţată. Semn de vigoare şi spirit creator mereu tânăr, ajuns în areopagul împlinirilor eclatante.

Acum, când trece pragul arcului de lumină de unde începe vârsta patriarhilor, îi adresăm Maestrului Corneliu Leu urările tradiţionale de LA MULŢI ANI cu sănătate, că-i mai bună decât toate.

Fie ca Steaua de pe Masivul Caraiman, care-i ocroteşte permanent casa-muzeu de la Poiana Ţapului, să-i lumineze scrisul măcar 33 de ani de acum încolo. Pentru că, aşa după cum zic francezii, deocamdată nu a împlinit decât …20 de ani, ce-i drept de patru ori. La mulţi, mulţi ani !

Dacă măcar un sfert din bărbaţii cu tâmple ninse de lumină (ai acestei ţări) ar realiza câte 10 la sută din ceea ce înfăptuieşte Corneliu Leu – pentru intelectualii de la sate, pentru păstrarea şi promovarea culturii noastre în formele ei cu adevărat specifice şi autentice –, atunci am fi cu un secol mai în faţă, adică acolo pe unde s-ar cuveni să fim.

La mulţi şi rodnici ani, Maestre!

Să trăiţi mult, sănătos şi în belşug de împliniri.

 

Craiova, 2-3 iulie 2012

 www.omniscop.ro

 

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*