LIMBA ROMÂNĂ ÎN AFARA ROMÂNIEI

01.05.11 by

Este veche studierea de către lingvişti, sociolingvişti şi etnologi a limbii românilor din stânga Prutului, a celor din Transnistria, din Transilvania, Muntenia şi cu deosebire din Moldova, a românilor care au migrat, începând cu secolul al XVIII-lea, spre est în căutare de bune condiţii pentru agricultură, a ardelenilor care au emigrat, începând din 1890, în Statele Unite şi Canada. Avem studii docte despre vorbitorii dialectelor sud-dunărene (aromână, meglenoromână şi istroromână). Alte probleme au apărut lingviştilor odată cu emigrarea unor grupuri de română înspre statele occidentale după Al Doilea Război Mondial şi apoi din 1970, iar după 1989 cu emigraţia economică în ţări ca Spania, Italia, Israel, Portugalia, Anglia. Articolul Romanian diaspora din Wikipedia (27.VII.2008) consemnează în ordinea mărimii grupurilor de români, că diaspora românească numără între 3.700.000 şi 6.100.000, români existând în Ucraina, S.U.A., Spania, Italia, Germania, C.S.I. (Rusia, Kazahstan), Canada, Serbia, Franţa, Marea Britanie, Israel, Australia, Turcia, Grecia, Austria, Suedia, Bulgaria, Venezuela, Portugalia, Argentina, Slovacia, Ungaria, Noua Zeelandă, Belgia, Japonia, Danemarca, Olanda, Brazilia.

Există o preocupare mai largă, a unor organisme internaţionale, pentru repercusiunile lingvistice ale fenomenului globallizării. Pentru fenomenul românesc arată preocupare şi Sanda Golopenţia, cea mai recentă lucrare a sa în acest domeniu fiind Româna globală (Fundaţia Culturală Secolul 21, 2009, 160 p.). Problema ar fi interesat-o în mod cert şi dacă se afla în România, însă faptul că din 1982 s-a stabilit în S.U.A., unde a fost, până în 2010, profesoară la Universitatea Brown, s-a constituit într-un un atu în plus. Să adăugăm, totodată, că are tradiţii de acest gen în familie, tatăl său, Anton Golopenţia, cercetând, împreună cu o echipă a Institutului central de Statistică, între decembrie 1941 şi februarie 1944, pe românii stabiliţi între Bug şi Doneţ, lucrareapărută târziu, în 2006, cu titlul Românii de la est de Bug (I-II), sub îngrijirea Sandei Golopenţia. Mai amintim că Anton Golopenţia a editat, în 1943, împreună cu C. Constante, Românii din Timoc. Culegere de izvoare.

Autoarea este procupată de modul de funcţionare pe glob a limbii române, fiindcă „în prezent fiecare limbă are în afara destinului ei regional sau naţional şi un destin global; iar fiecare vorbitor al unei limbi se situează într-un context global pe care îl va împinge să-l trăiască sau nu în vorbirea limbii materne sau a altor limbi”. Este un studiu privind „imaginea globală a unei limbi de dimensiune mijlocie, pulsarea ei în lume”, în care sunt examinate poziţia de subordonare a limbii şi a vorbitorilor ei într-un alt stat, gradul de subordonare, numărul de vorbitori de română în alt stat, gradul de rezistenţă a limbii. Se adaugă probleme esenţiale, ca dreptul la şcoli şi la biserică, rolul educaţiei în limba minoritară fiind esenţial. La acest capitol sunt amintite situaţii dramatice prin care au trecut vorbitorii limbii române în Rusia şi Ucraina, unde-scrie Snada Golopenţia – „rusificarea a comportat episoade moliereşti de Şcoală a nevestelor, în care copiilor li s-a inculpat ideea că moldovenii nu sunt români, că şi ei şi limba lor sunt de origine slavă, că limba pe care o vorbesc nu a cunoscut scrierea până la înfiinţarea R.A.S.S. Moldoveneşti, că învăţătorii care predau după manuale tipărite cu litere latine sunt unelte ale imperialismului românesc.” Un raport al OSCE, din iunie 2005, a constat că în Transnistria „Părinţii care îşi înscriu copiii în una din şcolile care oferă un program de învăţământ ca în Moldova, folosind alfabetul latin, riscă să fie ameninţaţi de serviciile regionale de securitate şi să-şi piardă posturile. A trimite copiii în una din cele 33 şcoli transnistriene care predau în limba lor maternă cu alfabet chirilic nu este o alternativă, întrucât şcolile folosesc o programă depăşită şi manuale din perioada sovietică.”

Studiul doamnei Sanda Golopenţia nu se adresează doar lingviştilor, ci şi altor factori chemaţi să cerceteze starea limbii române în mediile amintite de mai sus, adică instituţiilor de acţiune practică, Institutelor Culturale Române, consulatelor, ambasadelor, Ministerului de Externe, demografilor, sociologilor, istoricilor.

Româna globală, temeinic studiu despre limba vorbită în diasporă, despre răspândirea şi folosirea limbii române pe glob, se adaugă altor lucrări ale autoarei, precum Les voies de la pragmatique (Standford, 1988), Voir les didascalies, în colaborare (Toulouse-Paris, 1994), Intermemoria – Studii de pragmatică şi antropologie (Cluj, 2001), Chemarea mâinilor negative (Bucureşti, 2002), Limba descântecelor româneşti (Bucureşti, 2007), Emigranţii Carter (Bucureşti, 2008), celor peste 200 de studii, apărute în S.U.A., Franţa, România, Italia, Belgia, Portugalia, Spania, Africa de Sus şi Mexic, toate recomandând-o ca o specialistă de prim ordin în domeniul lingvisticii, semioticii literare, antropologiei, sociologiei. Adăugăm meritele sale mari în editarea operei părinţilor săi Anton Golopenţia şi Ştefania Cristescu-Golopenţia.

Operă pentru care a primit o serie de importante recunoaşteri: Premiul Fundaţiei Culturale Române pe anul 2000, Premiul Fundaţiei Gheorghe Ursu (2002), Premiul Fundaţiei Copy.Ro (2002) pentru editarea vol. Anton Golopenţia Ultima carte, Premiul „Meritul Academic” (2008). Este Doctor Honoris Causa (Universitatea de Nord, Baia Mare, 2007), cercetător asociat la Laboratoire Lettres, Langages et Arts şi membru iniţiator al proiectului electronic DRAMA (Universitatea Toulouse-le-Mirail).


Related Posts

Tags

Share This

2 Comments

  1. Postam anuntul dvs in peste 365 de siteuri de anunturi din Romania impreuna cu o poza si adresa siteului dvs. (in siteurile ce permit acest lucru) crescand astfel numarul celor care vad anuntul dvs cu cateva sute de mii de persoane zilnic. Noi facem aceasta munca in locul dvs. Anuntul va fi indexat de Google rapid (cateva zile) si va fi afisat in primele pagini.

Leave a Comment

*