La originile magice ale poeziei

25.02.13 by

La originile magice ale poeziei

Vineri 25 ianuarie 2013, ora 16,30, la casa de Cultură „Traian Demetrescu”, a sosit poetul englez Peter Waugh,22222peters6 însoţit de poetul şi traducătorul Peter Sragher, invitaţi în programul: „Scriitori la TRADEM”, pentru ca pasionaţii de poezie şi de cultură, din Craiova, să interacţioneze cu un mod nou de a face poezie de a cunoaşte ce se mai întâmpla, în domeniul poeziei, şi în Vestul Europei.

După începutul obişnuit, în care amfitrionul, cunoscutul poet Nicolae Coande, cel care a iniţiat acest program, a făcut publicului o documentată introducere, în care a vorbit de cei doi poeţi şi de ce i-a invitat, vorbind apoi despre activitatea lor, poetul englez a pornit să-şi desfăşoare programul, după ce a citit o poezie, aproape brusc a trecut la partea cea mai interesantă a programului, poemul a fost produs într-un mod inedit pentru noi, cu sunete deosebite, onomatopee. zgomote, oricum,într-un fel care ne-a luat prin surprindere, aşa a decurs tot evenimentul, nu o citire de text, cum ne aşteptam noi..

Ca mai toţi din sală, am fost şocat, însă intensitatea spectacolului (pot să-i spun spectacol sau happening?) m-a iluminat şi am înţeles dubla intenţionalitate a poetului englez:

1-el voia o întoarcere la originile mitice şi magice ale poeziei, o întoarcere la originile orfice, ori chiar mai de mult, în vremurile când poetul era muzician şi mag, pentru că el, unind cuvântul, gestul şi muzica era, într-un fel, şamanul tribului, călătorind până dincolo de limitele cunoaşterii şi experienţei umane, ca orice inspirat, ca oricine este atins de graţie..

2-prin această întoarcere se propune o deschidere către un alt tip de producere şi reproducere a poeziei,o încercare de a mării impactul poeziei asupra publicului şi al atrage de partea noii poezii.

11111TRADEM3Mai apoi, Peter Waugh a folosit vechi instrumente muzicale, chiar un gong tibetan, fapt care mi-a întărit ideea de întoarcere la originile străvechi ale poeziei şi artei, vremuri în care poezia, muzica, dansul şi magia erau totuna.

Poate acest lucru a fost subliniat şi de Mircea Suchici, violoncelistul a cântat piese compuse de el ,piese care au avut acelaşi efect, de magie, de coborâre în timpurile imemoriale când poetul şi muzicianul erau cei mai importanţi oameni din comunitate.

Tot spectacolul a fost impresionant şi şocant, eu unul am rămas cu o amintire vie a lui dar şi cu un  gând : oare acesta este viitorul poeziei, reîntoarcerea, pe alte căi, la trecut?

Recunosc, pentru mine, un adept al cuvântului doar scris, această întrebare cât şi posibilul răspuns, mi-au dat fiori.

La plecare, când spectacolul, să-l numim aşa, s-a sfârşit, nu cred  să nu fi fost cineva din public neatins de acest eveniment, de această mirabilă întâlnire, fiecare a plecat cu impresiile şi gândurile proprii (nu ştiu şi dacă pe lungimea mea de undă) însă este cert că toţi am fost profund impresionaţi de acest memorabil eveniment, memorabil în sensul etimologic, de ţinut minte, şi cred că întâlnirea cu Peter Waugh chiar a fost un eveniment de neuitat.

 Iată linkul spre inregistrarea video:

http://www.youtube.com/watch?v=oi53fOZPA4s

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*