LA MARE…

09.10.12 by

LA MARE…

Era un cîmp verde,

locuia în rochia ei prin care

secera vîntul braţele mele peste micile ei coline,

 

marea era acolo de la început,

 

bîntuiam prin gîndurile noastre cu teama că

în curînd se va termina marea

iar vîntul se va cuibări între perini ca un sultan

cu o sută de cadîne în faţă,

 

eu, cu o sută de cadîne în vis,

adunam cîmpul verde cît mai strîns între braţe,

numai vîntul avea parte de subrochia ei

pe unde se lăsa ademenit

ca berea băută cu sete la aceeaşi masă cu Dionysos

cu mii de ani în urmă,

 

era un cîmp verde cu o floare în el,

numai vîntul ştia să-i împrăştie petalele peste toată marea

prin care rătăceam spre un port

cît un cearceaf întins ca o siberie,

 

strînşi,

 

cercuri concentrice pe o imenisitate albastră

în care numai ea era verde

şi plină de frig în care ardeam.

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*