La Craiova şi Bârca A doua omagiere a lui Adrian Păunescu

27.07.14 by

Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” a ajuns la ediţia a II-a, desfăşurată la Craiova şi Bârca, între 18-20 iulie 2014, în ciuda propunerii actorului Emil Boroghină ca cele două festivaluri dedicate lui Marin Sorescu, respectiv lui Adrian Păunescu să se desfăşoare din doi în doi ani, în alternanţă cu Festivalul Shakespeare. N-or fi Marin Sorescu sau Adrian Păunescu la nivelul „geniului divinului brit Shakespeare” (vezi Diana Cotescu şi Tudor Nedelcea, Shakespeare în viziunea lui Eminescu, ediţie bilingvă română, engleză, Craiova, Edit. Aius, 2012, carte omisă de organizatorii Festivalului Shakespeare), dar sunt valorile noastre naţionale intrate în universalitate, pe care trebuie să le promovăm. Oare nu acesta este sensul şi scopul oricărui festival? Craiova n-a avut, de-a lungul vremii, prea mulţi scriitori, dar, pe lângă Sorescu şi Păunescu, trebuie avut în vedere şi pe Al. Macedonski, Eugen Ionescu (şi nu Ionesco, creatorul recunoscut al teatrului absurd, originar din Slatina şi care şi-a susţinut bacalaureatul la Liceul „Carol I” din Craiova ) sau I.D. Sîrbu.
Am mai scris şi trebuie să repet despre rolul familiei în necăderea autorului în conul de umbră. Am întâlnit, ca editor, mulţi nepoţi şi strănepoţi, sau alţii care cred că reprezintă familia (vezi procesul lui G. Liiceanu împotriva lui Eugen Simion pentru tipărirea în celebra colecţie „Opere fundamentale” a creaţiei lui Emil Cioran), care sunt interesaţi doar de drepturile de autor şi nicidecum de posteritatea scriitorului pe care vor să-l mulgă până la ultima picătură. Iată exemplul concret: familia lui Adrian Păunescu s-a ocupat de organizarea acestui festival, pe când familia Sorescu se ceartă pe casa de la Bulzeşti construită exclusiv de Marin şi Virginia Sorescu pentru a fi casă memorială pentru scriitori şi artişti plastici. 2014 este anul întreruperii Zilelor „Marin Sorescu”, care se ţineau anual în februarie (poetul născându-se într-un an bisept, la 29 februarie). Şi o ultimă precizare: conform tradiţiei şi recomandărilor UNESCO, personalităţile din orice domeniu se comemorează numai în funcţie de anul naşterii sau al morţii şi nicidecum după ziua onomastică.
Aşadar, Ana Maria, Carmen şi Andrei Păunescu, în colaborare cu Primăria Craiova şi Fundaţia Culturală „Iubirea”, au organizat de ziua naşterii poetului (20 iulie) acest festival, gândit excelent de tânăra de numai 23 ani, Ana Maria Păunescu (cea care poartă toată grija şi responsabilitatea revistei „Flacăra lui Adrian Păunescu”). Au fost trei zile de desfătare intelectuală, Craiova devenind, într-adevăr, capitală culturală europeană, cum îşi doreşte şi acţionează în acest sens, primarul Craiovei, dr. Lia Olguţa Vasilescu: Omagiem un bărbat care a fost un mare patriot, şi-a iubit foarte mult ţara […] Vreau să le mulţumesc tuturor personalităţilor care au venit să-l omagieze pe Adrian Păunescu, iluştrilor academicieni din Ţară, R. Moldova sau Ucraina […] Am aflat că cetăţenii noştri de onoare susţin Bănia pentru titlul de Capitală-Culturală Europeană”. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ec. Ion Prioteasa, care l-a cunoscut pe marele scriitor, consideră, un asemenea Festivalul ca „un eveniment deosebit. Doljul este foarte mândru că sunteţi prezenţi la Craiova”. (Un popas al unor invitaţi s-a desfăşurat şi la clubul „Atlantis” condus de Th. Petrovici).
Au fost trei zile de poezie, muzică şi teatru „care nu vor semăna deloc cu vremurile noastre tulburi, ci ne vor da voie să ne aducem aminte şi să înţelegem”, cum menţionează motto-ul Programului. Festivalul s-a deschis cu alocuţiunile invitaţilor în sala Filarmonicii „Oltenia” (unde s-au desfăşurat şi alte acţiuni), moderate de prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni: „ Întâmplarea a făcut ca un ilustru poet al neamului românesc să fi copilărit în acest judeţ şi să fi evocat istoria deopotrivă a românilor de pretutindeni. Numele lui a devenit de aur, Adrian Păunescu. Această Bănie străveche are o rezonanţă nouă. Mă leagă enorm de mulţi ani alături de Adrian Păunescu, nu printr-o prietenie, ci printr-o bătălie pe care de cele mai multe ori am câştigat-o”.
Au luat cuvântul spre a-şi exprima admiraţia faţă de valoarea ilustrului comemorat sau a depăna amintiri aproape toţi invitaţii. Acad. Mihai Cimpoi (Chişinău) a subliniat impactul deosebit pe care Adrian Păunescu l-a avut asupra culturii române de pe ambele maluri ale Prutului. El „nu este un simplu poet, este un rapsod. A iubit foarte mult Basarabia şi a vorbit despre Basarabia chiar înainte de 1989. Ne bucurăm că este sărbătorit nu numai în ţară, ci în întregul spaţiu cultural românesc”. Mitropolia Olteniei a trimis un cuvânt de binecuvântare şi preţuire. Acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi) sublinia rolul de simbol al creaţiei şi al personalităţii lui Adrian Păunescu, care proiectase o călătorie la Cernăuţi. Hajdu Győző (care editează ziarul bilingv român şi maghiar „Împreună”) a fost convins, încă de la ediţia trecută, că Festivalul „n-a fost, cum se întâmplă prea adesea, o stea căzătoare pe bolta culturală a Olteniei”, ci o trăire şi înălţare spirituală „de profundă satisfacţie culturală”.
Istoricul Adrian Cioroianu, colegul de Senat al scriitorului, menţiona „relaţia oltenească” dintre cei doi, rolul Poetului şi al Cenaclului „Flacăra” în Societate (cuvintele Ţară, Iubire apăreau de mai multe ori decât numele Preşedintelui ţării), implicarea senatorului Adrian Păunescu în rezolvarea unor probleme nu personale, ci ale colegilor, sau sociale a îndemnizaţiei. Parlamentarul basarabean Vasile Grozav a invitat auditoriu la dezvelirea monumentului Scriitorii unirii, consacrat poeţilor M. Eminescu, Gr. Vieru şi Adrian Păunescu, care va avea loc la 31 august 2014, cu ocazia sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română”, în comuna basarabeană Truseni, în care acad. N. Dabija va ţine un discurs festiv despre limba română. Astfel de statui ale scriitorului şi omului politic Adrian Păunescu au fost dezvelite în comunele Dumbrăveni-Suceava (primar: Ioan Pavăl, secretar: Mihai Chiriac ), la Mizil (primar: ), Boldu (primar: Marin Mărgărit), Brad (primar: Mihai Cazacu), care au fost prezenţi şi la această ediţie a Festivalului şi au susţinut alocaţiuni.
Eminescologul renumit, N. Georgescu, a impresionat auditoriul prin pertinenţa ideilor şi aprecierea obiectivă a creaţiei lui Adrian Păunescu, aşa cum acad. N. Dabija (Chişinău) a primit ropote de aplauze pentru cuvântul său înflăcărat şi plin de adevăr, prin atenţionarea pericolelor care pândesc neamul românesc, atestând influenţa fastă a scriitorului în trezirea şi menţinerea conştiinţei de limbă şi neam în Basarabia. Au mai luat cuvântul: Ilie Cristescu, Radu Rey, N. Dragoş, G. Stanca.
A doua zi, 19 iulie, a fost consacrată lansării vol. de poezii Ordinea de zi şi decernarea premiilor stabilite de juriul condus de acad. Eugen Simion (I. Brad, N. Dabija, N. Dragoş, Tudor Nedelcea, Andrei Păunescu, Vasile Tărâţeanu). Conceput de Ana Maria Păunescu, decernarea premiilor n-a fost o acţiune searbădă, ci un adevărat spectacol, debutând cu vocea Poetului, recitând poezia Manifest pentru sănătatea pământului, urmat de Andrei Păunescu cu piesa Haide mamă, haide tată. Între decernarea premiilor au evoluat artistic actorul Emil Boroghină, Marius Tucă (recitând şi o poezie proprie dedicată Poetului – „Cum e poezia prin ceruri? – după care în culise a izbucnit un plâns, alături de Ana Maria), folkiştii Emeric Imre, V. Mardare, Mădălina Amon.
Acad. Eugen Doga, aflat pentru prima dată în Craiova şi Oltenia, şi-a dat măsura talentului său, printr-un mic recital la pian, de excepţie.
Acad. Eugen Simion s-a arătat total dezamăgit de suspendarea Zilelor Marin Sorescu ( pe care distinsul cărturar l-a apărat când unii craioveni l-au umilit, aceştia având concursul lui Mircea Dinescu şi Şt. Aug. Doinaş, preşedintele, respectiv preşedintele de onoare al USR la acea vreme). „Nu e bine să desfaci ceea ce e bine făcut”. Distinsul profesor a fost conducătorul tezei de licenţă a poeţilor – soţi, Adrian Păunescu şi Constanţa Buzea, a lui Andrei Păunescu şi a tezei de doctorat a lui Adrian. Dintre cei 20 de scriitori-parlamentari, doar Adrian Păunescu a făcut multe (aprobarea îndemnizaţiei de merit, a îndemnizaţiei membrilor uniunilor de creaţie, a intervenit, împreună cu N. Dragoş, ca vol. său, Scriitori români de azi, II, să nu fie trimis la topit etc., etc.). Cât despre concursul, la care au participat peste 300 de scriitori, Eugen Simion remarcă apetitul acestora pentru poezia clasică: „O primă descoperire pe care am făcut-o este că poezia se întoarce la ceea ce numim seducţiile tradiţionale – rimă, muzicalitate, retorică clasică versificată. În al doilea rând, tema patriotică revine într-un mod surprinzător. Poeţii tineri de azi fac o poezie minimalistă care renunţă la ceea ce ne spune noua estetică că e tradiţie. Acum o revenire spectaculoasă la tradiţie şi mi se pare că O. Goga şi A. Păunescu sunt modele. Pentru noi, cei care încercăm să descifrăm literatura, este un semn pozitiv acesta, pentru că nu totul merită să se piardă”.
După spectacolele Remeber Cenaclul Flacăra din Piaţa Mihai Viteazul, a urmat deplasarea în comuna natală, Bârca, unde poetul are un bust. S-au rostit alocuţiuni (viceprimarul Marius Vilău, prof. Mircea Păcuraru, directorul liceului, N. Georgescu, V. Dinescu (Galaţi), Mihai Sultana Vicol (Suceava), Doina Rizea (Bucureşti), G. Stanca, N. Dragoş, Marian Barbu, V. Tărâţeanu, V. Grozav, Mihai Cazacu), s-a recitat din creaţia Poetului (elevele Daniela Boangiu din Bârca şi Andreea Chiriac din Dumbrăveni-Suceava), s-a cântat (excelent microrecitatul Angelicăi Stoican, acompaniată de rapsodul Victor Pârvănescu), Andrei Păunescu, grupul de elevi craioveni conduşi de Mădălina Amon, după care a urmat deja tradiţionala vizită la casa părintească. În sala arhiplină a Filarmoniciii „Oltenia” au evoluat, cu mare succes de public, în recital, Mircea Vintilă şi Nicu Alifantis.
A doua ediţie a festivalului Internaţional „Adrian Păunescu” a fost o reuşită deplină, aşteptăm următoarea ediţie, cu îndemnul păunescian: „Veniţi la luptă, oameni de cultură, / Spre bine, spre frumos, spre adevăr”.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*