La Craiova Marin Sorescu nemurit în piatră

24.09.14 by

Şi, totuşi, „Zilele” ce trebuiau dedicate autorului Ionei în februarie, cum s-a întâmplat în ediţiile anterioare şi cum era firesc, s-au ţinut pe 15 august 2014, de Sfânta Marie, zi în care întreaga creştinătate i-a comemorat pe Constantin Brâncoveanu, pe fiii şi pe sfetnicul său. De ziua numelui, deci. Au fost foarte puţini participanţi, invitaţii, care au primit şi premii, n-au avut anvegura valorică a premianţilor anteriori; chiar din familia scriitorului omagiat a lipsit majoritatea.
O omagiere uneşte, reuneşte unde este cazul, dar nu desparte sau creează discordie. În bună tradiţie creştină – regăsită plenar în opera soresciană – familia celui plecat dintre noi merge la biserică în astfel de sărbători religioase cu colivă şi colaci pe care-i împarte celor săraci. Sfânta Maria era un prilej pentru un astfel de gest creştinesc.
Un scriitor aparţine familiei în timpul vieţii sale; după, el aparţine posterităţii, instituţiilor în care a activat şi l-a consacrat. În cazul lui Marin Sorescu, Academia Română, prin Eugen Simion, s-a ocupat de editarea ştiinţifică a operei sale, chiar de locul de veci, în sectorul academicienilor ( şi nu pe Aleea Scriitorilor). Nu aparţine şi Uniunii Scriitorilor, care, în 1991, l-a umilit, dându-l afară de la conducerea revistei „Ramuri”, obligându-l, astfel, să-şi dea demisia din obştea scriitoricească. La înmormântare, această obşte n-a participat nici măcar cu o coroană de flori). Deci, Academia Română are dreptul şi obligaţia ştiinţifică şi morală pentru păstrarea intactă a numelui Marin Sorescu, ceea ce s-a văzut.
Aşa zisele „Zile Marin Sorescu” s-au desfăşurat în perioada când două instituţii care poartă numele ilustrului scriitor – Teatrul Naţional „Marin Sorescu” şi Liceul de Artă „Marin Sorescu” – erau în vacanţă.
Şi, totuşi, Marin Sorescu a fost omagiat cu asupra de măsură de conducerea Primăriei municipiului Craiova, de doamna primar Lia Olguţa Vasilescu. Începând cu anul 2013, Primăria a organizat Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”, manifestare înscrisă în cursa pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană. Anul acesta a avut loc ediţia a II-a; sculptorilor li s-a sugerat să aibă drept sursă de inspiraţie creaţia lui Marin Sorescu, o idee cum nu se poate mai îndrăzneaţă şi fericită, întrucât opera bulzeşteanului se pretează excelent, mai ales cele şase cărţi La lilieci. Astfel spus de Adrian Păunescu: „În ordine literară, avem de-a face cu un roman […] În ordine morală, La lilieci este pământul pe care şi l-a recâştigat […] În ordine politică, această carte despre mitologia ţărănească din Oltenia este un răspuns genial şi încăpăţânat la provocările colectivizării şi globalizării. Cu întregul său ciclu La lilieci, Sorescu se aşează confortabil în galeria marilor scriitori ai tragediei ţărăneşti. Marin Preda, Ştefan Bănulescu, Fănuş Neagu, Nicolae Velea, Ion Lăncrăjean, Dinu Săraru […] Ţăranii lui Sorescu devin universali prin metafizică, aşa cum la săparea unei fântâni, fântânarului nu-i lipseşte, ci-i prisoseşte senzaţia că pleacă în cer, prin reflexul pe care apa îl dă cerului”. Dar nu numai ideea materializării în piatră a unor aspecte soresciene este meritorie şi lăudabilă, ci şi realizarea artistică. Au participat la această tabără de sculptură artişti din Ţară şi de peste hotare. La ediţia din anul acesta, soresciană, cei opt sculptori (cu titlul creaţilor lor) sunt următorii:
Dan Ionuţ Purcărea (România): Iona;
Valentin Duicu (România): Iona. Răzbim noi la lumină;
Paul I. Popescu (România): Craiova văzută din car;
Vasile Soponariu (România): Mitrele. Spânzuratul;
Ilie Berindei (Elveţia): Floarea heruvinilor;
Grigore Sultan (R. Moldova): Un geam în faţă;
Evrim Çamoğlu (Turcia): M-am ascuns într-o scoică;
Emil Bachiyski (Bulgaria): Fereastră spre eternitate.

Toate aceste sculpturi masive, în marmoră, opere de artă, alături de lucrările realizate la ediţia a II-a, vor împodobi municipiul Craiova, putând fi admirate deja pe esplenada Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, unde sunt expuse deocamdată. Cetatea Banilor avea şi are nevoie de asemenea opere de artă; motiv de mândrie locală binemeritată, pentru care merită felicitaţi atât sculptori, cât şi iniţiatorii şi organizatorii acestei tabere anuale de sculptură de la Craiova, adică Primăria Craiovei, d-na primar Lia Olguţa Vasilescu.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

ERROR: si-captcha.php plugin: GD image support not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable GD image support for PHP.

ERROR: si-captcha.php plugin: imagepng function not detected in PHP!

Contact your web host and ask them to enable imagepng for PHP.