La Craiova, între 17-21 septembrie 2015 Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”

10.10.15 by

La Craiova, între 17-21 septembrie 2015  Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”

Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” de la Craiova a ajuns la cea de-a treia ediţie, graţie universitarului craiovean Ion Deaconescu. Între 2-4 septembrie 2015, la Chişinău, un alt remarcabil om de cultură, acad. Mihai Cimpoi, a organizat Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia a IV-a. Am putea spune că luna septembrie a fost luna lui Eminescu; remarcabil este faptul că Eminescu nu este sărbătorit doar în cele două zile, de naştere (care este şi ziua Culturii Naţionale) şi de trecere în nemurire.
Aşadar, Cetatea Banilor a fost, am putea spune, capitala mondială a poeziei, sub marca lui Eminescu, între 17 şi 21 septembrie 2015, aici adunându-se poeţi din Grecia, Turcia, Italia, Maroc, Belgia, Spania, SUA, Iran, Kenya, Azerbaidjan, Kosovo, Belarus, Austria, Norvegia, Bulgaria, Bangladesh, Costa Rica, Rusia, Ungaria, Japonia (excelentă impresie a lăsat poeta din această ţară, îmbrăcată în costumul lor naţional, adică în kimono. Pe când şi româncele noastre?). Arealul românesc de dincolo de graniţele actuale ale României a fost reprezentat de Slavco Almăjan (Serbia), de acad. Nicolae Dabija şi de Eugen Doga din R. Moldova, iar Craiova a fost reprezentată de poeţii: M. Duţescu, Virgil Dumitrescu, M. Firică, C. Barbu. Aceşti poeţi din cele patru zări ale lumii pot deveni ambasadori ai culturii române şi promotori ai candidaturei Craiovei pentru capitală culturală europeană în 2021, semnând, în acest sens, un apel.
Deschiderea oficială a avut loc la Muzeul de Artă, recent renovat, o locaţie foarte potrivită pentru oaspeţi de a admira nu numai „Brâncuşii” de aici, dar şi alte capodopere ale picturii româneşti şi unversale, fapt semnalat de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliul Judeţean Dolj: „Ne aflăm într-o clădire somptuoasă, absolut specială, Palatul Jean Mihail, care, dincolo de ceea ce găzduieşte în prezent, are şi o bogată istorie, edificiu pe care l-am restaurat cu peste 6 milioane de euro”. Prefectul judeţului, Nicolae Sorin Răducan, i-a felicitat pe organizatori, exprimându-şi speranţa ca „această manifestare mondială va continua şi în anii următori, pentru că sunt absolut convins că aduce puncte notabile pentru obţinerea de către Craiova a titlului de capitală culturală europeană”, declaraţie în consens cu viceprimarul Craiovei, Dan Daşoveanu, care a remarcat că „astăzi, Craiova, este polul cultural al României” care a făcut paşi uriaşi în europenizarea acestei localităţi, şi asta pentru că „avem în frunte pe doamna primar Lia Olguţa Vasilescu, care a schimbat cu 180% strategia de conducere a oraşului”. Neputând participa la deschiderea oficială, fiind angrenată într-o altă acţiune, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a asistat seara, la Opera Română din Craiova la recitalul poetic, dar mai cu seamă la prezentarea în premieră mondială, a imnului Craiova mea, pentru Capitala europeană, compus de celebrul compozitor Eugen Doga (venit special la Craiova), pe versurile acad. N. Dabija. Preşedintele Asociaţiei „Craiova, Capitală europeană a culturii, 2021”, L. Dindirică a lansat ideea investirii acestor oaspeţi ca „ambasadorii oraşului nostru la dv. acasă”.
Cel care a motivat necesitatea şi semnificaţia unui astfel de festival la Craiova a fost iniţiatorul şi organizatorul lui, prof. univ. dr. Ion Deaconescu, poet, traducător, editor şi istoric literar deopotrivă: „Sub semnul lui Mihai Eminescu, reformatorul limbii şi culturii româneşti, mari creatori – unii dintre cei mai mari poeţi din lume – sunt alături de noi acum, spre a aprinde flacăra emoţiei şi a frumosului, poezia continuând să fie cel mai generos remediu împotriva singurătăţii, a indiferenţei, a urii şi a uitării. În această perioadă extrem de dificilă, când lumea este bântuită, după cum bine ştiţi, de conflicte, de violenţă, de războaie, când istoria şi-a ieşit din matca ei firească şi miloane de oameni îşi părăsesc căminele de teamă, noi considerăm că poezia şi cultura, în general, pot să mai salveze prezentul şi viitorul fiinţei. Nu întotdeauna literatura poate să schimbe lumea, dar cu siguranţă îi provoacă pe oameni să fie mai buni, mai luminoşi, să aibă încredere unii în alţii şi să iubească”.
Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” a reunit o paletă variată de manifestări de anvergură culturală. Pe lângă recitalul poetic al invitaţilor în limba lor de origine sau într-o limbă de circulaţie internaţională, cu traducere în româneşte, Festivalul a purces şi la acordarea premiilor anuale ale Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” în varii domenii: poezie (Uladzimir Niakliaeu), proză (Slavco Almăjan), critică literară (Dante Maffia), ştiinţe juridice (Ludmila Nosova), medicină (M. Voiculescu), fizică (Valeriu Canţer), pictură (C. Mihalache), design (Regina Schrecker), prezervarea şi conservarea artei moderne (Radu Varia), management cultural internaţional (Cristian Berceanu), cercetări financiar-bancare (Cristian Marcel Spulber), cercetarea şi conservarea civilizaţiei populare (Corneliu Ioan Bucur), medicină (Andrei Bondari).
Marele premiu al Festivalului a fost câştigat de Germaine Droobloodt (Belgia), iar premiul special de Knut Odergard (Norvegia).
La Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” au fost lansate mai multe volume de carte: Antologia poeziei universale de astăzi (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită), antologia Eminescu în limbi străine, Antologia Festivalului, Poezia eminesciană şi romanţa văzute de un biolog, de Marin Niţă (care a şi interpretat două romanţe), Melancolia timpului de Ataol Berhamoglu (traducere şi prefaţă de I. Deaconescu), În curgerea timpului de Germain Droogenbroodt etc.
La Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, unul dintre cele mai renumite instituţii de învăţământ din ţară, prin calitatea profesorilor şi numărul de olimpici–elevi, după recitalul poetic internaţional, a urmat o incitată dezbatere–colocviu, pe tema „Poezia, artă muribundă?”
După primirea protocolară la preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, şi la Primăria Craiovei, la doamna primar Lia Olguţa Vasilescu, oaspeţii – potenţiali ambasadori ai culturii române, au vizitat obiective culturale şi turistice din Craiova, precum şi Complexul „Constantin Brâncuşi” de la Tg. Jiu. „Am căpătat nişte impresii [despre Craiova,n.n.], care vor putea deveni versuri. E un spirit special aici. Nu ştiu în ce constă, dar l-am simţit”, a declarat U. Niakliaeu, laureatul premiului pentru poezie.
Iar despre spiritul Festivalului Mondial de Poezie (ediţia a III-a, 17-21 septembrie 2015), mărturie a depus Nicolae Dabija: „Aţi reuşit, pentru a treia oară, să adunaţi cei mai importanţi poeţi de pe glob. Mai tare nu este ţara care are mai multe tancuri, ci ţara care are mai multe biblioteci. Mai puternică nu este ţara care are mai mulţi generali, ci mai mulţi poeţi. Nu este mai tare ţara care are mai mulţi soldaţi, ci mai mulţi cititori. Şi acest festival ne face puternici”.

* *
*
Voi consemna câteva date despre trei mari personalităţi prezente la Craiova, cu acest prilej, şi care fac parte din cultura română.
În primul rând, Eugen Doga, fiind pentru a doua oară la Craiova. Prima dată a fost la Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu” din 2014, unde a cântat o piesă pe scena Filarmonicii din Craiova. Este o personalitate mondială remarcabilă. În prestigioasa antologie Compozitorii secolului XX este aşezat, alături de G. Enescu. Valsul său, Dulcea şi tandra mea fiară din filmul O dramă la vânătoare, în regia altui român, Emil Loteanu, a fost calificat drept „valsul secolului XX” şi inclus de UNESCO între capodoperele secolului trecut. A semnat coloana sonoră la peste 200 de filme (Şatra, Maria, Mirabela, Lăutarii, Anna Pavlova, Binecuvântaţi femeia, Portretul soţiei pictorului, Regina Margot, Patul lui Procust, Ciocnirea etc. A compus balete, între care Luceafărul (dedicat lui Eminescu, o capodoperă), simfonii, montate şi interpretate pe cele mai mari scene ale lumii. Are o singură durere: românii nu-l cunosc îndeajuns, şi, poate, de aceea, nu mai este invitat în Ţară (el este născut în Transnistria, dar locuieşte la Chişinău şi Moscova). Şi noi avem o durere: nu este (încă) membru al Academiei Române!
Nicolae Dabija (n. la 15 iulie 1948, în satul basarabean Codreni) este scriitorul simbol (alături de Grigore Vieru, Leonida Lari, D. Matcovschi, Mihai Cimpoi etc.) al luptei pentru adevăr, libertate şi românitate. A fost exmatriculat din facultate pentru „activităţi naţionaliste” Din 1986, conduce revista „Literatura şi arta” (tiraj, în 1989, de 260.000 exemplare), adevărata tribună de luptă pentru dreptul la limbă, drapel, imn naţional. În 1991, a fost condamnat la moarte de un tribunal din Moscova. Este un poet, prozator, eseist şi critic literar, traducător, cunoscut în toată lumea, obţinând numeroase premii, între care şi premiul Academiei Române (al cărui membru este). Recent, volumul său de versuri, Dreptul la eroare, a obţinut marele premiu al Festivalului de Poezie de la Trieste (Italia), tradus în limba macedoneană, pentru care a fost încununat cu premiul internaţional „Sceptrul poeziei” al Unuinii Scriitorilor din Macedonia (2015). Romanul său de debut, Temă pentru acasă (pe care l-am propus pentru traducere, ecranizare şi…Premiul Nobel) are un succes internaţional de invidiat.
Slavco Almăjan (n. la 10 martie 1940, în Oreşat, Serbia) este un remarcabil poet, prozator, dramaturg, eseist şi traducător din Banatul sârbesc. A fost redactor la Radio şi Televiziunea din Novi Sad, redactor şef al revistei „Lumina” (1976-1981), al Editurii „Libertatea”(1988-1992), preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina (1988), al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1990), preşedintele Centrului pentru Dialog Deschis „Argos” din Novi Sad (2002-2008), membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Departamentului pentru Limbă şi Literatură, al Comunităţii Românilor din Voivodina, al Fundaţiei de Etnografie şi Folclor, al Institutului Naţional pentru Societate şi Cultura Română din Iaşi etc. Este autorul a peste 40 de scrieri, tradus în multe limbi, cu numeroase premii naţionale şi internaţionale. La Craiova, a venit însoţit de două cărţi: Fotografie din Ronkonkoma (Poeme) şi de romanul Picnic de ziua unui înger, o scriitură modernistă, care trădează spiritul elevat, rafinat al autorului.

* *
*
Organizat de Fundaţia Europeană „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Primăria Craiovei, Consiliul local, Consiliul Judeţean Dolj, Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman”, sub egida „Craiova- capitală culturală europeană, 2021”, Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” a fost o reuşită deplină (chiar dacă şi de data aceasta participarea n-a fost pe măsură), datorată profesorului şi scriitorului Ion Deaconescu, ajutat de tinerele prezentatoare şi traducătoare: Ilie Roxana, Francesca Pîrvănescu, Maria Lungu, Daiana Piţică, Levent Altintaşoglu.

APEL DE SUSŢINERE

CRAIOVA – CAPITALĂ CULTURALĂ
EUROPEANĂ, ÎN 2021

Poeţii prezenţi la Craiova cu ocazia Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, 17-21 septembrie 2015, susţin candidatura acestui municipiu la competiţia continentală „Craiova – Capitală Culturală Europeană”, în 2021, oraş de un pitoresc aparte, în care se interferează atât de armonios notele modernităţii cu cele ale unui trecut extrem de bogat în mărturii spirituale, culturale, istorice, arhitectonice de o mare valoare patrimonială.
Facem un apel către instituţiile comunitare, implicate în organizarea şi buna desfăşurare a concursului de atribuire a titlului de Capitală Culturală Europeană, să ia în considerare opiniile noastre că oraşul Craiova, o veritabilă metropolă a culturii şi a spiritualităţii româneşti şi europene, merită cu prisosinţă să fie declarat câştigător.
Felicităm conducerea Primăriei Craiova şi, în mod special, pe doamna primar Lia Olguţa Vasilescu, pentru implicarea instituţională, materială şi afectivă în reuşita Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, precum şi a numeroaselor manifestări şi acţiuni culturale din aceşti ani.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*