La Craiova, acad. Basarab Nicolescu a inaugurat Biblioteca exilului românesc din Paris

16.11.16 by

La Craiova,  acad. Basarab Nicolescu a inaugurat  Biblioteca exilului românesc din Paris

Inaugurată la 21 decembrie 1908, în prezenţa celebrului ministru Spiru Haret, Fundaţia „Aman” din Craiova (bibliotecă, muzeu, pinacotecă), creată conform donaţiei soţilor testamentari Aristia Lăceanu şi Alexandru Aman (fratele pictorului), s-a remarcat, în cei peste o sută de ani, printr-o activitate demnă de o instituţie culturală naţională, dar mai cu seamă prin importantul său fond de carte şi publicaţii periodice şi nonperiodice, rămas de la fondatori sau completat ulterior de la colecţionarii N.P. Romanescu (fost primar al Craiovei), Gh. Chiţu, Nică Barbu Locusteanu, Elefterie Cornetti, Caton Theodorian, Dan Simonescu, N. Vasilescu-Capsali etc. (pe larg, în vol. Centenar Biblioteca „Aman” de Tudor Nedelcea, Craiova, Edit. Aius, 2008).
În ultima perioadă, pe timpul directoratului lui Lucian Dindirică (doctor în istorie, conducător ştiinţific fiind Gh. Buzatu), Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a primit donaţii importante, ca, număr şi valoare, de la mari savanţi ai vremurilor pe care le trăim: academicienii Dan Berindei şi Dinu C. Giurescu, dovedind că şi în perioade de criză, cărturari care se respectă şi respectă cultura naţională impun o conduită exemplară: îşi donează, averea culturală unor instituţii, ştiind prea bine că locul unui fond de carte este într-o bibliotecă. Aceşti cărturari, ei însuşi nobili în sensul adânc al cuvântului, sau „voievozi ai spiritului”, cum i-a numit prof. emerit N.A. Andrei, înnobilează prin fapta sa o instituţie, fiind, totodată, un model de urmat şi pentru alţii.aman
Şi, iată, că modelul a fost urmat. Pe 18 octombrie 2016, a fost inaugurată, tot la Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman”, o Bibliotecă specială, dedicată exilului românesc de la Paris, graţie acad. Basarab Nicolescu.
Trebuie subliniat, din capul locului, că un merit cu totul deosebit în susţinerea culturii doljene l-a avut şi-l are economistul Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. A realizat investiţii importante, din fonduri proprii sau prin accesarea fondurilor europene, pentru cele două muzee subordonate Consiliului Judeţean: Muzeul de Artă şi Muzeul Olteniei (peste 11 milioane euro). A reparat capital şi a construit un imobil pentru activităţile Muzeului Olteniei, altul este în desfăşurare şi este consacrat sculptorului Brâncuşi, atenţie acordând şi aşezămintelor culturale din judeţ (la Segarcea a construit un sediu pentru biblioteca orăşenească, de pildă), a finanţat mari manifestări naţionale, gen Festivalul „Maria Tănase” etc. Pentru Biblioteca Judeţeană a alocat fonduri necesare reparării şi modernizării ei, a repartizat noi imobile pentru extinderea activităţii şi va amenaja un muzeu al cărţii. Suma pentru achiziţii de carte este la nivelul necesităţilor municipiului, la Vidin există o filială, cu bibliotecar plătit de la Craiova, Biblioteca devenind, în acelaşi timp, un important şi necesar centru de editare şi difuzare de carte etc., etc. Sunt preocupări şi realizări substanţiale datorate lui Ion Prioteasa, dovedind că omul sfinţeşte locul (În judeţul meu, Mehedinţi, nu există un asemenea interes, Biblioteca Judeţeană neavând prea mari fonduri pentru achiziţie, iar multe biblioteci comunale s-au desfiinţat).bassarab
Savantul Basarab Nicolescu şi-a motivat demersul său donator: „Cred că un Muzeu al Exilului Românesc, care nu există în ţara noastră, reprezintă o necesitate, având un rol esenţial, nu de memorie, ci de a readuce cultura română acasă. Este, aşadar, un demers în sprijinul reîntregirii culturii române, iar acum încerc să conving prieteni, familii, urmaşi să îmi urmeze gestul şi să facă donaţii pentru acest muzeu. Mă bucur că avem un punct de pornire solid, este un lucru minunat şi doresc să mulţumesc încă o dată, întrucât ceea ce realizăm la Craiova reprezintă un lucru peren”.
Fizicianul, scriitorul şi filosoful Basarab Nicolescu s-a născut la 25 martie 1942 la Ploieşti, unde a urmat cursurile Liceului „I.L. Caragiale” (acelaşi liceu ca şi Eugen Simion şi Nichita Stănescu). La Universitatea din Bucureşti, urmează cursurile Facultăţii de Fizică (1960-1964), unde rămâne asistent universitar până în 1968, când primind o bursă a guvernului francez, se stabileşte definitiv în Franţa, fiind profesor la Universitatea Paris IV. Obţinând şi o bursă de la Comisariatul pentru Energie Atomică (1969-1970) se angajează fizician la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Paris, unde-şi susţine şi doctoratul în fizică. În 1976 obţine cetăţenia franceză, predă la universităţi de prestigiu din Marea Britanie şi Spania. În domeniul fizicii, are numeroase inovaţii şi concepţii noi (transdisciplinaritate), continuând demersurile lui Ştefan Lupaşcu. Transdisiplinaritatea presupune o apropiere dintre ştiinţă şi filosofie, care va da o nouă viziune asupra lumii contemporane. În editura sa, Oxus, a coordonat lucrări dedicate lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Victor Brauner, B. Fondane, Emil Cioran, Mircea Eliade. A scris eseul Ion Barbu. Cronologia «Jocului secund» (Bucureşti, 1968). Sub UNESCO, a fondat Grupul de reflecţie asupra transdisciplinarităţii (1991). Este membru al Consiliului academic internaţional al Institutului Internaţional din Buenos Aires, preşedinte de onoare al Fundaţiei Internaţionale „Ştefan Lupaşcu” pentru ştiinţă şi cultură din Iaşi, doctor honoris causa al Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi (2000), al Universităţii tehnice din Cluj Napoca (2008), al Universităţii „G. Bacovia” din Bacău. A primit medalia de argint a Academiei Franţei (1986), diploma Academiei Româno-Americane (1987), premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. Ştiinţa, sensul şi evoluţia. Eseu asupra lui Jakob Böhme (1993), Ordinul naţional „Serviciul credincios” în grad de Mare Ofiţer (2002), premiul „Opera Omnia” la festivalurile „Lucian Blaga”(2004) şi „Nichita Stănescu” (2006), diploma de excelenţă a Ministerului Afacerilor Externe al României „pentru promovarea culturii române şi imaginea României în lume”. Este cetăţean de onoare al oraşelor Cluj Napoca, Iaşi, Ploieşti şi Craiova (de la 1 iunie 2017).
Sub mandatul lui Eugen Simion, a devenit, la 29 noiembrie 2001, membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
Biblioteca exilului românesc la Paris – Basarab Nicolescu a fost inaugurată la Craiova, în prezenţa savantului donator, Basarab Nicolescu, a lui Radu Boroianu, directorul ICR, a preşedintelui Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa, a primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, airineu I.P.S. Irineu, mitropolitul Olteniei, a universitarilor Radu Constantinescu, Sorin Damean, Mihaela Albu şi a unui public cititor avizat. Donatorul, pentru care „ cărţile au fost întotdeauna fiinţe vii”, şi-a început alcătuirea acestei colecţii încă din primul an al şederii sale în Franţa, în 1968, iar materializarea ideii donării acestuia s-a datorat organizării, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, a simpozionului dedicat centenarului naşterii lui Vintilă Horia. Atunci şi aici a găsit un „loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea privind exilul românesc din Paris”, donaţie pe care o vrea continuată şi extinsă într-un „viitor Muzeu al exilului românesc, extrem de necesar culturii române”.
Colecţia este organizată într-un spaţiu cu acces liber la raft, care să permită „facilitatea accesului pentru cercetătorii şi doctoranzii români, fiind primul şi cel mai important dintre proiectele noastre”, cum a declarat, cu mândrie îndreptăţită, directorul Bibliotecii Judeţene, dr. Lucian Dindirică, fiind, în opinia aceluiaşi, „un act reparatoriu pe care-l dedicăm memoriei scriitorilor exilului şi un inestimabil inventar pe care-l punem la dispoziţia cercetătorilor”.
Biblioteca exilului românesc din Paris – Basarab Nicolescu constă în peste 10.000 de cărţi şi documente (reviste, articole din ziare, corespondenţă, afişe, programe ale unor manifestări, recenzii etc.). Cărţile donate sunt semnate de nume celebre ale spiritualităţii româneşti: Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Horia Stamatu, Victor Brauer, Benjamin Fondane, Marta Bibescu, Elena Văcărescu, Pius Servien, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Pamfil Şeicaru, Gherasim Luca, Şt. Lupaşcu, Basarab Nicolescu etc., altele poartă autograful lui A.D. Xenopol, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Octavian Vuia, Pamfil Şeicaru, Mioara Cremene, Horia Damian etc., îmbogăţind, astfel, tezaurul patrimonial de carte al Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”.
Gestul savantului Basarab Nicolescu a impresionat, cum era şi firesc, personalităţile prezente la eveniment: „Ne simţim foarte onoraţi, pentru că ni se întâmplă un eveniment cu totul excepţional. Este un gest de o nobleţe şi de o generozitate ieşite din comun” (Ion Prioteasa); „Domnul Basarab Nicolescu a crezut foarte necesar, deîndată ce a pus piciorul la Paris […] să devină şi un receptacul şi, încetul cu încetul, un comilitant al tuturor celor care formau exilul românesc parizian […]. Dincolo de obiecte, de gânduri, de vorbe sau de imagini, este o încărcătură profundă de românitate” (Radu Boroianu).
Acad. Basarab Nicolescu a primit o plachetă din partea Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” („pentru merite deosebite şi promovarea şi conservarea valorilor româneşti din afara graniţelor”) şi a primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu („pentru întreaga activitate desfăşurată pe tărâm cultural şi ştiinţific, precum şi pentru alegerea municipiului Craiova în vederea fondării primei Biblioteci a Exilului Românesc din Paris”), asigurându-l că va fi declarat cetăţean de onoare al municipiului, cu prilejul Zilelor Craiovei, ediţia iunie 2017.
Vădit emoţionat de momentul festiv al inaugurării Bibliotecii sale, acad. Basarab Nicolescu a mărturisit: „Ceea ce se întâmplă astăzi are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, dreptate făcută exilaţilor, a căror operă se întoarce acasă, iar, pe de altă parte, şi mai important este că dreptatea este făcută însăşi culturii române, deoarece o parte a sa s-a desfăşurat în exil”.
În condiţiile în care aceste valori ale exilului parizian sunt contestate în Ţară printr-o lege (!?) iniţiată de un fost marxist revopsit şi votată în secret de Parlament (unde eşti, tu Adrian Păunescu?! Asemenea legi mârşave n-ar fi putut fi votate), gestul donatorului Basarab Nicolescu este cu atât mai important şi pilduitor. Mai ales că domnia sa nu are în comun cu Oltenia, cu Craiova, doar „pasiunea infinită pentru cărţi”, ci demnitatea oltenilor manifestată uneori în istorie, cum scria Petre Pandrea în eseul „Cobiliţa oltenească ca armă politică”, sau chiar în zilele noastre în faţa (in)justiţiei.
Cu acest prilej, au fost lansate, în acest spaţiu de lectură special organizat, două cărţi:Terţul Ascuns în diferitele domenii ale cunoaşterii (Craiova, Edit. Aius, 2015), volum coordonat de Basarab Nicolescu şi care cuprinde lucrările simpozionului omonim desfăşurat la College de Bernardins la 15 decembrie 2014) şi Nicolae Coculescu – o viaţă printre stele de Magda Stravinschi (Cluj Napoca, Edit. Eikon, 2016).
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*