Jubileu MARIAN BARBU

19.12.12 by

 

    Cel mai important lucru care mă leagă de Marian Barbu este că facem parte din aceeaşi generaţie, alături de Eugen Negrici, Marin Beşteliu, Mihai Duţescu, nume dintre cele mai cunoscute ale vieţii noastre literare, la care mai pot fi adăugaţi şi alţii, care s-au afirmat ceva mai târziu, o generaţie pe care o consider norocoasă pentru că i-am mai prins la catedră pe G. Călinescu şi Tudor Vianu, aceşti monştri sacri ai culturii româneşti.

         Am fost o generaţie care a avut şansa unor mari modele culturale, spre deosebire de generaţiile actuale care, din păcate, n-au mai avut, în general, astfel de modele.

         Ca şi mine, Marian Barbu rămâne, în esenţă, un spirit călinescian, format şi la şcoala lui Al. Piru, regretatul nostru profesor, pe care – după absolvirea Facultăţii de Litere din Bucureşti – l-am reîntâlnit la Craiova, ca decan şi apoi ca redactor şef al revistei ,,Ramuri’’.

         De la Al. Piru am învăţat multe din tehnica criticii şi istoriei literare.

         Marian Barbu mi-a rămas un colaborator apropiat la ,,Lamura’’, revista cu cel mai frumos nume românesc, ce exprimă ideea de puritate – partea cea mai curată a lucrurilor –şi pe care o conducem, de mai bine de un deceniu, împreună cu poetul şi publicistul Dan Lupescu, directorul fondator al acestei publicaţii, care se vrea o ,,lamură a spiritului românesc’’, în paginile căreia apărăm marile valori ale culturii noastre, denigrate de tot felul de avortoni şi veleitari.

         Marian Barbu este un spirit polivalent: poet, prozator, critic şi istoric literar şi publicist.

Dintre toate aceste laturi ale activităţii sale, cea mai valoroasă o constituie cea de critic şi istoric literar, referitoare atât la autorii consacraţi, cât şi la cei în curs de afirmare.

Marian Barbu excelează mai ales prin studiile sale de naratologie.

         Romancier el însuşi, se impune şi ca unul dintre cei mai avizaţi analişti ai romanului românesc.

         La împlinirea unei jumătăţi de veac de activitate literară şi publicistică, îi fac următoarea urare din GOLIARDICELE cântece de petrecere ale lui G. Călinescu:

,,Ce dacă părul mi-este sur:

Gaudeamus igitur !’’.

                                    

 

Craiova, 15 decembrie 2012

   

Leave a Comment

*