Întîlnirile revistei SpectActor

06.12.12 by

Întîlnirile revistei SpectActor
Invitatul lunii decembrie la Întîlnirile revistei SpectActor este scriitorul Cristian Bădiliță. Istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet, Cristian Bădiliță va susține, duminică, 16 decembrie, ora 16, la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova conferința Câteva chei de lectură ale Apocalipsei Sfântului Ioan”.  
Specializat în literatura patristică greacă şi latină, Cristian Bădiliță face parte din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl, iar în România, în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom şi Fundaţia Anonimul.În prezent lucrează la o traducere comentată a Noului Testament, din care a publicat până în prezent Evanghelia după Matei, Evanghelia după Marcu, Evanghelia după Ioan, Apocalipsa Sfântului Ioan, la Editura Adevărul Holding.
Se consideră un anarhist creştin de dreapta şi pledează pentru reinstaurarea monarhiei în România. Critic al imposturii comuniste şi neocomuniste, rezervat faţă de sistemul democratic-ochlocratic modern, a participat activ la revolta din decembrie 1989 şi la organizarea protestului din Piaţa Universităţii (1990). A fost fellow al Institutului de cultură din Trento şi al Wissenschaftkolleg zu Berlin.
Despre conferință:
Apocalipsa lui Ioan intrigă, fascinează, provoacă. A fost unul din textele controversate încă din primele secole ale creştinismului. Numeroase teme pe care le invocăm în discuţiile curente, precum venirea sfârşitului lumii, Anticristul, Judecata de Apoi, cifrul demonic 666, milenarismul (stăpânirea terestră a Bisericii), inclusiv semnificaţia drapelului Uniunii Europene îşi au izvorul în Apocalipsa. Cum trebuie înţeles corect acest text profetic? În marginea traducerii comentate apărute la Editura Adevărul Holding, Cristian Bădiliţă va încerca să ofere câteva răspunsuri lămuritoare de pe poziţia unui istoric al creştinismului timpuriu format în mari centre universitare occidentale, dar şi de pe aceea a omului de credinţă.
 
Despre autor:
Cristian Bădiliţă, n. 1968, Săveni, jud. Botoșani.
Istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet. A urmat doi ani cursurile Facultăţii de litere din Bucureşti, secţia română-franceză, avându-i ca mentori pe Cornel Mihai Ionescu, Florea Fugaru, Ioan Pânzaru şi Pan M. Vizirescu, ultimul supravieţuitor de marcă al revistei Gândirea. Din 1990 s-a transferat la secţia de limbi clasice, unde-l va întâlni pe remarcabilul om de cultură Petru Creţia. Prietenia lor se va concretiza într-o şcoală de vară la Ipoteşti şi într-un volum despre Apocalipsa lui Ioan. În 1991-1992 studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid, împreună cu Cristian Langa şi Iuliu Cristian Arieşanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo şi pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei, o va traduce şi publica la editura Polirom. A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria.
Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona cu teza Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa; trad. românească, Polirom, 2006). A predat limba şi literatura greacă-veche la Universitatea de Vest din Timişoara. A coordonat traducerea comentată a Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti (2002-2011). Realizează o traducere amplu comentată a Noului Testament. A întemeiat şi condus, între 2009 şi 2012, revista de informaţie şi analiză cultural-religioasă Oglindanet (www.oglindanet.ro). Preşedinte al Asociaţiei Culturale Oglindanet. Coordonează colecţia „Pontus Euxinus” la Editura Beauchesne din Paris. Colaborări, cursuri şi conferinţe în România, Franţa, Italia.
Cărți publicate:
 Sacru şi melancolie (ed. a II-a, Dacia, 2007); Călugărul şi moartea (Polirom, 1998); Manual de anticristologie (Polirom, 2002); Duminica lui Arcimboldo (Brumar, 2004); Tentaţia mizantropiei. Stromate (ediţia a II-a, Curtea veche, 2006); Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia (ed. a II-a, Curtea veche, 2007); Regele cu o harfă în mâini (ed. a II-a, Curtea veche, 2006); Nodul gordian (ed. a III-a, Curtea veche, 2004); Apocalips de buzunar (Curtea veche, 2005); Degetul pe rană (Curtea veche, 2006); Poeme pentru păsări şi extratereştri (Curtea veche, 2007); Singurătatea păsării migratoare (Curtea veche, 2007); Ştiinţă, dragoste, credinţă (Curtea veche, 2008); Glafire. Nouă studii biblice şi patristice, Polirom, 2008; Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (Curtea veche, 2008); Orthodoxie versus ortodoxie (Curtea veche, 2009); Godul nordian. Însemnări din clandestinitate (Galaxia Gutenberg, 2009); Jean Cassien entre l’Orient et l’Occident (avec Attila Jakab, Beauchesne, Paris, 2003; Les Pères de l’Église dans le monde d’aujourd’hui (avec Charles Kannengiesser, Beauchesne, Paris, 2006); Patristique et oecuménisme. Thèmes, contextes, personnages, (Beauchesne, Paris, 2010); Calendar poeticesc  (Grinta, 2011); Fată frumoasă. Poeme de dragoste şi amor (Grinta, 2012), Jucați-vă mai des cu focul (Ed. Grinta, 2012) ş.a.
Traduceri comentate din greacă şi latină: Evanghelii apocrife (ed. a IV-a, Polirom, 2007); Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul (ed. a III-a, Curtea veche, 2009); Patericul (ultima ediţie apărută la Adevărul Holding, 2011); Trei romane mistice ale Antichităţii (Curtea veche, 2008); Evanghelia după Matei (Curtea veche, 2009); Evanghelia după Ioan (Curtea veche, 2010); Apocalipsa lui Ioan (Adevărul Holding, 2012).
Despre autor:
… pianotările unui maestru al provocării, pentru care linia în care se înscrie (Fundoianu-Dimov-Brumaru-Dinescu etc.) este doar o graniţă fină trasată de poet între o posibilă istorie a poeziei pe care o iubeşte şi maniera personală forjată. La drept vorbind, linia asta e mai degrabă o scară cu fuştei sacri pe care poetul urcă netulburat – ca un tânăr înţelept al veacului său. Cristian Bădiliţă este un franctiror singuratic al acelui amour courtois pe care îl înrămează repetat în majoritatea cărţilor cuprinse în antologia Jucaţi-vă mai des cu focul (Editura Grinta, 2012, prefaţă de Alex. Ştefănescu, postfaţă de Emanuela Ilie). Sunt şase volume incluse aici (din cele nouă apărute), din care poetul a selectat 153 de poeme vechi şi noi, cum suntem anunţaţi încă de pe prima copertă a cărţii şi edificaţi asupra cifrei din moto-ul cărţii: „s-a suit în barcă şi a tras năvodul la mal,/ plin cu peşti mari, o sută cincizeci şi trei” (Ioan, 21, 11). Poetul ca pescar de versuri…”
Nicolae Coande, Luceafărul de dimineață, nr. 11, 2012
Desprins parcă din Pateric, unde bântuie asceții și înțelepții cu aură de nisip în jurul frunții, care încearcă să-și găsească în pustiu mântuirea, dar și din mai moderna carte a lui Umberto Eco, Numele trandafirului, Cristian Bădiliță, prin modul său cu totul insolit de a-și asuma existența, e o pasăre rară, un fel de creatură, alcătuită depotrivă din sânge, solzi, carne și pene, dar și din litere de foc, ce se târăște greoi pe uscat, înoată prin aer și zboară arzând în adâncuri, căutându-și cu obstinație singurătatea și împlinirea.
Nichita Danilov, în vol. Portrete fără ramă, Ed. Tracus Arte, 2012

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*