Ileana Mălăncioiu – invitata TNC la Duminici de poezie în teatru

03.05.11 by

Ileana Mălăncioiu s-a născut la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni, județul Argeș. A făcut liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucvian Blaga.. Doctor în filosofie în 1977, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980 devine redactor la revista Viața românească. A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeș, la Studiourile Animafilm și la revista literară Viața românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica). După 1989 lucrează la revista social-politică revista 22, la Editura Litera (redactor șef) și la săptămânalul România literară.

Ileana Mălăncioiu a debutat în anul 1967, cu volumul de poezie Pasărea tăiată, Editura Tineretului.

Alte volume publicate: Către Ieronim, Editura Albatros, 1970, Inima reginei, Editura Eminescu, 1971, Poezii, Editura Cartea Românească, 1973, Crini pentru domnișoara mireasă, Editura Cartea Românească, 1973 (Premiul Academiei Române), Ardere de tot, Editura Cartea Românească, 1976, Peste zona interzisă, Editura Cartea Românească, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor), Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, 1980, Sora mea de dincolo, Editura Cartea Românească, 1980, Linia vieții, Editura Cartea Românească, 1982 (Premiul Asociației Scriitorilor din București), Peste zona interzisă / A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984 (antologie bilingvă franceză-română cu o prefață de Eugen Negrici), Urcarea muntelui, Editura Albatros, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor), Peste zona interzisă / Across the Forbidden Zone, Editura Eminescu, 1985 (antologie bilingvă în traducerea engleză a lui Dan Duțescu și cu o prefață de Valeriu Cristea), Urcarea muntelui , Editura Litera, 1992 (ediția a II-a, necenzurată și adăugită), Ardere de tot (antologie), Editura Eminescu (seria „Poeți români contemporani”), 1992 (antologie și versuri inedite), Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996 (antologie și versuri inedite), Linia vieții (antologie), Editura Polirom, 1999 (antologie din toate volumele și versuri inedite, cu o prefață de Nicolae Manolescu), Urcarea muntelui, Ed. Corint, 2007, antologie, cu o prefață de Eugen Negrici.

A publicat volume de eseuri și publicistică: Vina tragică, Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978, Călătorie spre mine însămi, Editura Cartea Românească, 1987, Crimă și moralitate (eseuri politice), Editura Litera, 1993, Cronica melancoliei, Editura Enciclopedică, 1998 (Premiul Salonului de Carte de la Cluj), A vorbi într-un pustiu, Editura Polirom, 2002, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, 200, Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică, Editura Polirom, 2006.

În anul 1995 i-a apărut la Editura Hypatia, Stockholm, Suedia, culegerea de versuri Skärseldsberget.

Referințe critice:

În sala ticsită cu microfoane şi informatori unde avea loc Congresul Uniunii Scriitorilor din 1981 am văzut-o şi am auzit-o cum demonstrează cu o logică frisonantă, în propoziţii exacte, pronunţate răspicat, caracterul obscurantist al regimului Ceauşescu. Descoperisem, astfel, că există cineva care îmi răstoarnă convingerea că în portretul scriitorului român lipseşte o dimensiune, aceea a demnităţii. Numeroase alte episoade ale vieţii noastre literare pre şi postrevoluţionare (inclusiv acela legat de titlul inspirat ales pentru această antologie de autor) mi-au consolidat admiraţia. Greu de găsit în lumea literelor o fiinţă care să-şi întemeieze viaţa şi destinul artistic pe adevăr, pe refuzul compromisului, pe veghe, pe curaj civic şi pe curajul estetic, care ţine de autenticitatea trăirii şi nu de nevoia de vizibilitate.
Prin ţinuta ei intelectuală, prin felul ei de a fi, prin biografia ei literară, Ileana Mălăncioiu infirmă deprimanta teorie a supremaţiei absolute a aranjamentului la români.

Eugen Negrici, Prefață la antologia Urcarea muntelui, Ed, Corint, 2007

La această poetă de excepţie şi excepţii, biogafia curată nu este chemată să valorifice superior o operă mai perisabilă, să-i aducă, în conştiinţa publicului, puncte suplimentare (cazul poeziei lui Vasile Voiculescu, bunăoară, evaluată prin prisma exemplarităţii omului). Iar creaţia de vârf nu este menită să răscumpere o viaţă orientată după cursul vremilor (cazul lui Arghezi, al lui Nichita Stănescu şi al altor mari poeţi români, salvaţi de operă). Biografia şi bibliografia se susţin aici reciproc şi se luminează printr-o serie de corespondenţe, analogii, elemente de apropiere şi contact, glisări şi distanţări programatice. Aş spune că volumele Ilenei Mălăncioiu, în succesiunea lor cronologică, îi punctează nu numai traseul creator, ci şi pe cel existenţial; după cum, etape şi episoade din „linia vieţii” îi structurează şi îi jalonează opera.

Daniel Cristea Enache, Idei în dialog, nr. 8-9 (47-48)/ august-septembrie 2008

Motivul jupuirii, al morții violente, desprinderea capului de trup, descompunerea mecanică nu părăsesc niciodată universul Ilenei Mălăncioiu, însă ele se transformă, începând cu volumul „Către Ieronim“ (1970), în traume pur spirituale. Materialitatea lor vie se întrevede în relieful memoriei la fel cum roca păstrează în amintire senzația magmei originare. De aceea, deși imaginarul poetei pare că se afundă în subiectivitate (ea renunță încă din al doilea volum la scenariul epic-dramatic și la surprinderea detaliilor „realiste“), el devine „obiectiv“ în planul sentimentelor: evoluează, dacă pot să mă exprim astfel, de la senzorialul frust, furnizor de tulburări fiziologice, la idei, responsabile de neliniști abstracte.

Alex Goldiș, Cultura, 21 martie, 2011

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*