Hristos răstignit a doua oară!

09.05.13 by

În veacul al IV-lea, Sfântul Ioan Gură de Aur, patriarhul Constantinopolului, protesta vehement față de modul păgân în care se comportau unii creștini în timpul sărbătorilor religioase. Participau și la sărbătorile păgâne promovate de către alte religii, făceau banchete și petreceri în sărbătorile religioase, dansau, se îmbătau, foloseau cântece indecente. În vremea respectivă religiile păgâne erau încă puternice, iar mulți dintre cei ce se botezau și deveneau creștini mai păstrau obiceiurile și modul de viață de până atunci. Au trecut 1700 de ani și constatăm cu uimire și cu durere că situația din vremea Sfântului Ioan Hrisostom este la fel de actuală și azi! Din păcate!
Avem nefericita ocazie de a asista zilele acestea la câteva evenimente menite să batjocorească perioada cea mai sfântă a anului: Postul Sfintelor Paști. M-aș opri doar la două, care mi se par mai grave:
În primul rând e vorba de sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. De mai mulți ani se obișnuise ca să se facă sărbătorirea sfântului, în anii în care 23 Aprilie cădea în perioada Postului Mare, Luni, a doua zi de Paști. Chiar și înainte de 1989 se practica acest lucru și lumea se obișnuise. Se făcea această mutare a sărbătorii, pentru a nu profana Postul Sfintelor Paști cu petreceri, cu mâncare de dulce, muzică, dansuri etc. Se știe, că Sfântul Gheorghe este sărbătorit de foarte mulți credincioși români și nu numai, multe biserici îl au ca hram, multe familii îl sărbătoresc ca praznic al casei. Sfântul Sinod dădea această decizie înțeleaptă și lucrurile erau în normalul lor. Nu se aducea nici o înjosire sărbătorii sau memoriei sfântului. O icoană dacă o iei de pe peretele de la răsărit și o pui pe cel de la sud, nu-și pierde nimic din semnificația și puterea ei. Așa era și sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Anul acesta, ziua de 23 aprilie a căzut pe ,,ultima sută de metri” a Postului Mare. Din păcate, nu s-a mai repetat practica devenită deja tradiție de a se muta sărbătorirea a doua zi după Paști. Cine a vrut să-și serbeze numele cu fast, a putut s-o facă, fie că a fost vorba de zi onomastică, de praznic etc. Cu siguranță că cei mai mulți care au făcut astfel de zaiafeturi au folosit mâncare de dulce! Lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă și unele localități îl au pe Sfântul Gheorghe drept patron. Mai mult, el este și patronul forțelor terestre ale armatei române. Așadar, un segment important al populației a fost implicat în astfel de ceremonii. Nu știu câte localități din țară și l-au ales pe Sfântul Gheorghe drept patron, dar știu că municipiul Drobeta Tr. Severin și l-a ales. L-a serbat în fiecare an sub forma voalată de ,,Zilele Severinului” – ediția a …. S-au depășit până acum 20 de ediții. Desfășurând ,,festivalul” ,,Zilele Severinului” în Postul Mare al Sfintelor Paști este o batjocură fără precedent a postului, a Bisericii, a tradițiilor creștine, a lui Dumnezeu! Ce altceva ar putea fi, când un oraș cu peste o sută de mii de locuitori, plus locuitorii din localitățile din apropiere participă la concerte în aer liber de muzică de tot felul, cu dansuri care mai de care mai deocheate? Ce ar putea altceva să însemne autorizarea funcționării a sute de chioșcuri, bodegi, tarabe etc., care frig mici, friptură, alte preparate de dulce, fac să curgă șuvoaie de băuturi alcoolice și carbogazoase! Nu zic că nu sunt în orașul nostru sau în împrejurimi creștini adevărați, care ar prefera mai bine să moară, decât să-și întineze sufletul cu astfel de păcate strigătoare la cer, dar mulțimea care participă, valurile de populație, care se deplasează pe străzi către parcuri și locurile de agrement și nu rezistă tentației de a servi ceva din bunătățile pe lângă care trec la tot pasul, nu e formată, oare, tot din creștini? Cu siguranță, că Sfântul Gheorghe se zvârcolește în mormânt în vremea unor astfel de profanări. El a suferit alungarea din funcțiile de guvernator al provinciei Salonicului, din cea de ofițer superior în armata romană, i s-au confiscat averile, a fost bătut groaznic, aruncat în temniță ca ultimul om, iar în ultimă instanță a fost ucis pentru vina de a nu fi luat parte la cultul împăratului, de a nu fi mâncat din jertfele aduse la sărbătorile împăratului, de a fi luptat împotriva păgânismului. Îl vedem în icoane ucigând un șarpe uriaș. Evenimentul s-a petrecut în realitate, dar el a rămas însă și un simbol al luptei sfântului împotriva păgânismului. Tocmai acest păgânism a ajuns azi să-i profaneze singura zi din an ce i-a fost dedicată!
Al doilea eveniment la fel de grav, deși de amploare mult mai mare, este sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua internațională a muncii. Anul acesta cade în Săptămâna Sfintelor Patimi. Toate instituțiile au recuperat în zile de sâmbătă zilele de 2-3 mai, așa încât de Marți din Săptămâna Patimilor până Marți, a doua zi de Paști, e tot o petrecere peste tot. Deschizi televizorul și te crucești, când vezi cu câtă voluptate se fac reportaje de la locuri de agrement, de pe plaje etc., prezentând sute și sute de oameni, români și creștini ortodocși, care frig carne, petrec și se comportă ca niște păgâni. Oricare dintre Dumneavoastră poate vedea aceasta la tot pasul! Vai de păcatele noastre!
Veți zice mulți dintre Dumneavoastră că așa s-a întâmplat, că așa a fost să fie. Mde! Cred că s-ar fi putut face mult pentru a evita aceste profanări strigătoare la cer. Am privit pe mai multe posturi de televiziune eminsiuni diverse, inclusiv pe postul patriarhiei, am ascultat mai multe posturi de radio, fie că este vorba de al patriarhiei, fie de unele locale, ale eparhiilor, am citit multe ziare, – unele bisericești -, și nu am auzit și nici n-am văzut un singur protest din partea Sfântului Sinod, al vreunui ierarh sau înalt funcționar eparhial. Cred că ar fi trebuit să se facă demersuri către parlament și guvern să se amâne aceste manifestații până după Paști. Cu siguranță că s-ar fi reușit. Și în parlament și în guvern sunt mulți oameni cu frică de Dumnezeu și respect de cele sfinte și ar fi înțeles la justa valoare demersul. Dacă nu se reușea astfel, se trecea la proteste prin mijloacele de informare mass-media. Să se fi spart microfoanele televiziunilor la glasul ierarhilor. Ei să fi fost asemenea Arhanghelului Mihail, care oprea căderea îngerilor. Se schimba sărbătorirea lui Sfântul Gheorghe pentru a doua zi de Paști, se amâna sărbătorirea lui 1 mai din Săptămâna Sfintelor Patimi și toate se desfășurau în Săptămâna Luminată. Bucuria Învierii Domnului se reflecta într-o bucurie generală….
Dacă aceste proteste nu aveau efect, ierarhii noștri nu erau singuri. Aveau cu dânșii miile de preoți și milioanele de credincioși. Să fi ieșit cu toții în localități, cu steaguri și cu cruci, într-un marș al tăcerii, pentru a protesta împotriva acestor practici păgâne, menite să distrugă sufletele credincioșilor noștri. În Gomora și Sodoma doar zece locuitori dacă ar fi fost drepți înaintea lui Dumnezeu, cetățile respective nu ar fi fost distruse. Nu e nevoie ca patriarhul sau membrii Sfântului Sinod să se ducă la chermeză, este suficientă și tăcerea lor, fiindcă ea înseamnă o atitudine, un răspuns, o acceptare.
Mâine, poate, se vor legaliza căsătoriile homosexualilor și iarăși vom tăcea….
În Grădina Maicii Domnului anul acesta Hristos a fost răstignit a doua oară! Iartă-ne, Doamne, dacă mai poți!
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*