GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL CULTURII DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ DOLJ Str. Mihai Viteazul nr.14 (Scrisul Românesc) , 200417 – Craiova, Tel/Fax: 0251-524.257, www.dolj.djc.ro; djcdolj@yahoo.com

05.05.14 by

Nr. 437 / 23 aprilie 2014

Restaurarea, conservarea şi reparaţiile capitale executate la edificiile muzeelor din judeţul Dolj.
Situaţia clădirilor înregistrate ca monumente istorice de interes naţional din Dolj care necesită reabilitări

Instituţie a administraţiei publice, reprezentând Ministerul Culturii în teritoriu -, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj are ca prioritate absolută monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei în vigoare privind patrimoniul cultural naţional, în toată diversitatea sa.
În cadrul acestei palete, patrimoniul construit ocupă locul cel dintâi, fiind singurul agresat şi în vreme de pace, cu deosebire în ţările în care nivelul de educaţie şi de cultură este precar.
Doljul are înscrise în Lista Monumentelor Istorice 696 de obiective, cele mai valoroase fiind concentrate în municipiul Craiova.
Alături de clădiri emblematice pentru potenţialul financiar de acum un veac al Cetăţii Băniei – precum Minerva, Palatul Administrativ, Primăria, Colegiile Carol I, Fraţii Buzeşti, Elena Cuza, Casa Romanescu, Casa Zamfirescu, Palatul Vorvoreanu, Casa Barbu Drugă -, TOATE edificiile care găzduiesc muzee sunt înscrise în lista naţională a monumentelor istorice.

Graţie inspiraţiei, discernământului şi înţelepciunii membrilor Consiliului Judeţean Dolj – permanent impulsionaţi de preşedintele Ion Prioteasa -, dar şi pe fondul insistenţelor celor doi directori de referinţă ai complexelor muzeale din Craiova, Mihai Viorel Fifor (în prezent parlamentar şi membru al Guvernului), respectiv, Florin Rogneanu (fulgerător trecut în eternitate acum o jumătate de an), TOATE cele patru clădiri ale Muzeului Olteniei şi Muzeului de Artă/ Palatul Jean Mihail au fost supuse unor veritabile operaţii pe cord deschis: ample lucrări de restaurare-conservare şi reparaţii capitale.

În plus, lângă secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Olteniei – vizavi de Catedrala Arhiepiscopală Madona Dudu, Craiova – s-a înălţat din temelii un nou şi mândru sediu muzeal, care cuprinde spaţii administrative, săli de expoziţii şi de conferinţe, spaţii pentru Laboratorul Regional de Restaurare.
Este vorba de investiţii de zeci de milioane de euro, atraşi din fondurile comunitare ale Uniunii Europene, şi de zeci de milioane de lei/ RON din bugetul Consiliului Judeţean Dolj.
Aceste realizări – aproape incredibile în cei cinci ani de criză financiară şi economico-socială – sunt UNICE în România, ceea ce l-a determinat, la finele lunii mai 2013, pe ministrul adjunct pe patrimoniu, Radu Boroianu, să afirme public că aşa ceva nu a întâlnit nicăieri în România şi că va vorbi peste tot, în ţară şi peste hotare, despre experienţa admirabilă a Craiovei şi a Doljului într-un domeniu atât de sensibil.
Un alt fapt lăudabil – însă în curs de desfăşurare – este acela că două dintre cele trei cule care au supravieţuit în Dolj şi care găzduiesc muzeele comunale din Cernăteşti şi Brabova urmează a intra în procese similare de restaurare-conservare, după ce, nu demult, au fost ,,înfiate’’ de Consiliul Judeţean Dolj, adică înscrise în patrimoniul său, pentru a le putea finanţa reparaţiile capitale.
La Calafat, de asemenea, Muzeul Municipal/ Palatul Ştefan Marincu va intra în reparaţii.

Referitor la clădirile înregistrate ca monumente istorice de interes naţional trebuie precizat că, în Dolj, dintre cele 45 de clădiri publice, clădiri de cult şi clădiri private înscrise în grupa valorică A (cea mai înaltă, adică) din Lista Monumentelor Istorice, au fost reabilitate din fonduri private, dar şi de la buget, 17 asemenea edificii.
Stare de conservare bună au, în prezent, Universitatea din Craiova, Casa Romanescu, Casa Vorvoreanu, Conacul lui Stan Jianu din satul Preajba, comuna Malu Mare, Biserica Sf. Ştefan şi Sf. Gheorghe a fostei curţi a boierilor Jieni din Preajba, Biserica Sfinţii Voievozi şi Cula Poenaru, ambele din Almăj, Conacul neoromânesc din satul Coţofenii din Faţă şi Biserica Adormirea Maicii Domnului din aceeaşi localitate, fosta stăreţie a fostei Mănăstiri Bucovăţ (Coşuna) şi Turnul Clopotniţă al acesteia.
De reţinut că, în satul Coţofenii din Faţă, de peste un deceniu şi jumătate sunt în ruină Casa neoclasică (proprietar: Modest Cichirdan, persoană fizică) şi Şcoala veche din parcul conacului (proprietar: Statul Român, administratori: consiliul local şi Primăria Coţofenii din Faţă).

Există, însă, 26 alte construcţii la care sunt necesare reabilitări urgente.
Ne referim acum, în plenul Colegiului Prefectural Dolj, doar la trei dintre ele -, prezentul raport cuprinzând, în versiunea completă deja înaintată Instituţiei Prefectului, detaliile de specialitate relevante.

Reabilitări urgente se impun la Palatul Administrativ Dolj – în care ne aflăm -, la Primăria Municipiului Craiova şi la tronsonul central al Colegiului Naţional Carol I, de pe a cărui faţadă a căzut, în urmă cu trei săptămâni, de la o înălţime de circa cinci metri, capul din gips al unuia dintre soldaţii romani cu coif care străjuiesc ferestrele şi uşa dinspre balconul de la etajul întâi.
Noroc, mare noroc l-a constituit faptul că această întâmplare a avut loc într-o duminică, între orele 12-14, când nu roiau prin zonă nici sute de elevi ori profesori, nici spectatori veniţi la Opera Română din Craiova/ ex-Teatrul Liric Elena Teodorini, aflată la parterul cunoscutului edificiu de pe str. Ion Maiorescu colţ cu Mihai Viteazul.

Raportul înaintat Cancelariei Instituţiei Prefectului include un tablou sinoptic, în care sunt evidenţiate cele 13 clădiri înregistrate ca monumente istorice de interes naţional din Dolj care necesită grabnice reabilitări.
Dintre acestea, în Planul Naţional de Restaurare este inclusă doar Biserica Sf. Dumitru a Mânăstirii Jitianu, la care sunt necesare lucrări de consolidare structurală.

Trei dintre cele 13 obiective menţionate în lista noastră sunt din oraşul Filiaşi: Mausoleul familiei Filişanu – edificiu superb, cu care orice ţară occidentală s-ar mândri şi pe care l-ar înscrie OBLIGATORIU într-un circuit de turism cultural de excepţie ! -, Casa-anexă a acestui Mausoleu şi Zidul incintă cu poartă, tot de aici, urmează a fi consolidate, restaurate şi conservate prin implicarea financiară (finanţarea lucrărilor de proiectare) a Consiliului Local şi a Primăriei Filiaşi.
Este o iniţiativă lăudabilă, care ar trebui urmată şi de alţi proprietari de clădiri înregistrate ca monumente istorice, mai ales că statul îi scuteşte de impozite pentru aceste edificii şi pentru terenul de sub ele.

Director Executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*