Georgeta Paula Dimitriu, Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)

21.02.12 by

De vor s-obţină mai mulţi bani
Se cere-un altfel de protest,
Căci greva foamei e un gest,
Ce-l fac oricum, de câţiva-ani…


Libertatea inseamna responsabilitate.  Insa responsabilitatea nu inseamna ingradirea libertatii. Notiuni confuze pentru ganditori superficiali. Fac referire la situatia actuala si la modul in care noi reactionam. Deciziile sunt luate iar noi suntem obligati sa le acceptam. Nu decizia in sine ne deranjeaza ci schimbarea pe care ea o produce.

In ultima perioada totul se rezuma la proteste: locale, nationale, internationale.  Proteste impotriva guvernului amestecate cu proteste impotriva tratatului ACTA*. Protestul a ajuns un mod inedit de a scoate lumea din casa. Daca ai motivatie si curaj, eventual si niste curiozitate, iti mai trebuie doar lista cu protestele. Ziarele se transforma incet incet in anunturi de matrimoniale pentru protestatari: gama larga de motive caut potentiali protestatari pentru oprit circulatia si mobilizat forte de ordine.  A devenit un fel de unul plus unul gratis. Iti alegi domeniul, iti alegi ziua, suni un prieten si gata, programul e facut. Nu generalizez pentru ca exista in multime foarte multi care chiar cred in cauza sustinuta si care fac eforturi pentru ca vocea lor sa fie auzita.  Consider doar ca este ridicol ca s-a ajuns in punctul in care vocea poporului nu se mai face auzita decat prin asemenea manifestari. Democratia actuala devine de fapt un urmas emancipat al comunismului. In limbaj modern, democratia imbraca haine vintage. Totul e permis, dar restrictionat.

Nu sunt in masura sa spun daca un protest, doua, zece sau o mie ajuta sau nu. Nu sunt nici in masura sa analizez ce se intampla in tara. Dar pot sa spun ca sunt anumite lucruri in situatia actuala care ma intriga si care nu se vor schimba datorita protestelor.

 Ma intriga cum un roman poate ramane uitat in inchisoare in Franta, declarat  nevinovat,  fara ca ambasada romana sau autoritatile romane sa se intereseze de situatia lui in timp ce toata presa franceza clocoteste. Un protest ar atrage atentia asupra cazului, dar nu ar schimba atitudinea nepasatoare a autoritatilor.

 Ma intriga cum pe de o parte atatea asociatii franceze cad prada minciunilor si sar in ajutorul celor care NU au nevoie pentru ca pe de alta parte sa se mire apoi de ce acei falsi nevoiasi vin in valuri. Protestele nu ajuta la nimic, campaniile de informare asupra diferentelor dintre etnii, da.  Intre noi fie vorba, daca luam o tara la intamplare, Uzbekistan spre exemplu, sau Portugalia, sau Chile  si adaugam un ajutor de 300 de euro neimpozabili  pentru fiecare roman – am spus roman!, 100 de euro in plus pentru fiecare copil, mancare gratuita saptamanal, haine, asistenta medicala gratuita, asistenta juridica gratuita, acte, plus bilete Uzbekistan/Portugalia/Chile – Romania la fiecare trei luni, cine nu ar fi tentat sa plece?

 Ma intriga cum cei care au diplome peste diplome se lovesc de birocratie ca mustele de geam intr-o zi de vara in timp ce persoane analfabete (la propriu!) au autorizatii de munca obtinute pe semnatura altora mult prea creduli. Dar din nou, nu protestele ar schima situatia.

Ma intriga cum toti se unesc si protesteaza prin fata ambasadelor pentru a fi solidari cu cei din tara dar cei din tara nu se unesc petru a-i sustine pe cei plecati cand acestia sunt discriminati. Am tot respectul pentru cei care au degerat zile in sir in centrele oraselor pentru a-si sustine punctul de vedere, acelasi curaj l-au avut si cei care au iesit in strada la revolutia din ’89, avem a le multumi! Dar dintr-un punct de vedere pur subiectiv ma intreb cu ce ma ajuta pe mine ca cetatean roman plecat in strainatate daca ajung pe prima pagina din Le Monde, Le Figaro sau The Sun ? Sincer, cu nimic. Iar cel mai probabil 80% dintre reactii vor fi «romanii nu stiu decat sa stea in strada: fie la cersit fie la proteste » Am auzit deja ceva asemanator. Nimeni nu vrea proteste in tara lui din cauza unor straini.  Daca strazile Bucurestiului ar fi asaltate de maghiari cum ar reactiona autoritatile ? Cu siguranta nu pozitiv.

Intrebare de incheiere : daca participantii ar trebui sa iasa in strada si sa citeasca o carte in semn de protest cum ar arata manifestarile ? Multimea ar fi muta, dar daca se pastreaza ritmul actual macar ar creste procentul celor care citesc….

 

* Acordul International pentru Combaterea Contrafacerilor, semnat pe 22 ianuarie 2012 la Tokyo.

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*