FRUNZĂ VERDE DE DUDĂU…

04.08.11 by

FRUNZĂ VERDE DE DUDĂU…

-Fie şi la Ohaba, mă’, nea Sandule, dacă asta ţi-e voia, da’ de ce ţii morţiş să mergem cu personalul de trei şi p-ormă să aşteptăm ca fleţii până se luminează? s-a mirat Gâgă, ciupindu-şi mustaţa.

Sandu Cizmă-Spartă îşi pregătea mai departe rucsacul, răscolind toată cămara după cutia de greieri. Rafturile erau vraişte, dar n-am îndrăznit nici unul să-i spunem că adineauri o băgase în rucsac. El m-a privit părinteşte pe deasupra ochelarilor şi s-a răstit scurt:

-Fugi în balcon şi adu-mi şoldanele şi juvelnicul!

Pe urmă s-a uitat cu duioşie la Gâgă.

-Ştii tu, măi, Onceo, câţi pescari vor mai bântui malul mâine dimineaţă? Sau vrei să ne-o ia înainte, să ne jecmănească locurile ălea bune? Cleanul mâncă el toată ziua, dar cel mai tare trage când răsare soarele. Aşa că, cin’ se scoală de dimineaţă…

În sfârşit, după ce-a năduşit dărâmând rafturile, a descoperit cutia de greieri din rucsac şi-a oftat uşurat.

-Hai, beliţilor, că mâine cosaşii şi greierii vor fi la mare preţ! Cireşe avem, râme şi viermişori avem, deci cam tot ce ne trebuie pentru Domnul Clean! Daţi-vă bine pe lângă mine, c-am primit nişte cârlige mai speciale…

Şi câte nu poţi învăţa de la Sandu Cizmă-Spartă! Atât eu cât şi Gâgă am fost complet neştiutori că greierul se scoate din gaura lui de pe câmp gâdilându-l cu un pai, sau că cele mai adecvate cutii pentru greieri se fac dintr-o scândurică găurită în câteva locuri; veselii chiriaşi au astfel căsuţe separate, deasupra cărora culisează o fâşie din tablă, drept capac…

Ne-am aprovizionat deci cu greieri, cosaşi şi lăcuste de prin fâneţele de la marginea oraşului, şi-am debarcat la Ohaba, pe malul drept al Streiului limpede ca lacrima. Pentru început, ca divertisment, ne-au fugărit prin luncă nişte dulăi, dar Sandu Cizmă-Spartă a scos repede praştia din buzunar şi i-a pus pe fugă. Am răsuflat uşuraţi şi ne-am montat beţele, aşteptând în linişte să se lumineze. Urma să cutreierăm malul cale de câţiva kilometri, în căutarea cleanului, pe lângă cioatele cu apă adâncă şi lină la mal…

Dar Gâgă s-a răzgândit şi ne-a secondat de pe celălalt mal, că prea-i purta ghinion lui Sandu Cizmă-Spartă, de fiecare dată… Fireşte că acesta a răsuflat uşurat, ca şi cum şi-ar fi luat o piatră de pe inimă. Eu mi-am văzut liniştit de treabă, ignorând rivalităţile dintre ei, şi-am scos câţiva obleţi, doi clenişori şi-un lipan la viermuş. Încetul cu încetul, m-am îndepărtat de Sandu Cizmă-Spartă şi-am luat-o cu mult înainte, grăbit să parcurg primul locurile cele mai bune. Am încercat pe rând toate momelile, respectând întru totul indicaţiile primite în tren (fir subţire, plută sensibilă), dar fără succes. Zadarnic stăteam ascuns pe după tufe şi pândeam cârdurile de cleni mărişori care dădeau târcoale plutei, nu-i atrăgea nimic din ce le ofeream eu…

Timpul trecea pe nesimţite, deja se încălzise bine şi-am dat iama în provizii, lihnit de foame şi grăbit să nu mă ajungă din urmă Sandu Cizmă-Spartă. Deja îl zăream printre pâlcurile de sălcii, cum se apropia încet. Din când în când, se distingea strălucind în soare câte-un clean zdravăn, aruncat pe mal.

-Fir-ar să fie, m-am revoltat cu glas tare, cum naiba-i prinde, că doar pe-acolo am trecut şi eu?

Am mai înghiţit vreo doi dumicaţi, înecându-mă de ciudă, m-am ridicat în picioare şi-am pus mâna streaşină la ochi. Marele pescar ajunsese la numai câţiva paşi de mine. Mi-a tras şmechereşte cu ochiul, proptindu-şi un deget în buză, să nu fac gălăgie, şi, cât ai zice peşte, a mai aruncat pe mal o mândreţe de clean, cu o expresie adânc batjocoritoare pentru neştiutorii de teapa mea…

Ofensat, mi-am strâns sculele, şi, de necaz, am abandonat, dar el n-a pus la inimă orgoliile mele, a lăsat băţul jos, s-a îndreptat către un pom  mare din marginea luncii şi mi-a strigat vesel:

-Hai la dudee!..

-Nu vin, dă-le naibii de dude! am răcnit după el. Ne întâlnim la bufetul din gară…

La bufet, i-am strâns bucuros mâna lui Gâgă, sosit înaintea mea, la fel de decepţionat şi cu juvelnicul gol. Atunci ne-am înecat amarul în câte-o halbă cu bere.

-Ce face Cizmă-Spartă? se holbă Gâgă la mine, cu speranţă în glas şi cu barba zburlită. Încă n-a agăţat prin vreo răgălie?

-Nu prea, am bombănit acru, până una-alta prinde cleni, unul mai frumos decât altul!

Gâgă a oftat zgomotos, şi-a tras pălăria pe ochi şi-a bolborosit câte ceva în halba cu bere, din care se înţelegea lesne că întotdeauna îşi va aminti cu dragoste de rivalul său într-ale unditului… Acesta a apărut spre seară, intrând ţanţoş nevoie mare pe uşa bufetului plin ochi cu alţi pescari ghinionişti. A vânturat ostentativ juvelnicul ticsit cu cleni, pentru ochii fraierilor, şi după aceea l-a trântit sub masa noastră.

-Cum e berea, urâţilor? ne-a întrebat bine dispus şi s-a tuflit lângă noi.

-Cum să fie, a mormăit Gâgă cu barba albă de spumă, e cam acră!

Sandu Cizmă-Spartă ne-a privit cu dragoste pe amândoi, şi-a muiat nasul într-o halbă, pe care aproape c-a golit-o dintr-o sorbitură şi apoi a pufnit în râs:

-Mă, prăpădiţilor, m-apucă jalea când îmi ieşiţi în cale, tocmai voi să mă faceţi de râs? Păi, ştii tu, măi, Onceo, la ce trage cleanul la început de vară, când nu-i trebuie nici una din momelile aduse de noi?

Ne-a fiert aşa, câteva minute, studiindu-ne cu satisfacţie, şi când a crezut că ni s-au lungit destul urechile, ne-a trântit-o:

-La dudă, mă, la dudă albă!

-La dudă? am îngăimat noi surprinşi, cât pe ce să plesnim de râs, la dudă?

-Da, mă, la dudă, sună verdictul final, spre ruşinea noastră, la dudă albă!..

Gâgă întinse mâna precipitat spre pachetul cu ţigări de pe masă şi şi-a aprins una, înecându-se, ceea ce ne-a demonstrat tuturor că în viaţă o nenorocire niciodată nu vine singură (onorabilul nostru Gâgă nu era fumător..), apoi a luat-o repede către tejghea, după alte halbe…

Sandu Cizmă-Spartă a privit gânditor cerul albastru, văzut prin uşa bufetului, întârziind puţin cu privirea şi asupra lui Gâgă, care se proţăpise la tejghea, şi m-a făcut atent:

-Hait, să ştii că se schimbă vremea, umblă porcul cu paiul în gură!..

„Râzi tu râzi, vulpe bătrână, dar mai vedem noi, mi-am spus în gând, căci vorba cântecului”:

„Foaie verde de dudău

Cizmă-Spartă nu-i om rău

Prinde cleanul pe hoţeşte

De unii se mai fereşte

Şi la alţii se mândreşte…”


Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*