FRAGMENT DINTR-UN INTERVIU CU FLORENTIN POPESCU

27.07.14 by

……………….
C.L. Este vorba de un nou ciclu de proze, pentru care am nevoie de timp ca să-l termin cu același umor cu care l-am început.
F.P. Proza satirică?
C.L. Cât pot și eu! Ciclul se cheamă „Misterele din pașnicul oraș X”, care a început cu „Procurorul din X”, a continuat cu „Viața ca-n filme, sau Vagonul nr. 13” și va continua cu mutarea unor localnici neaoși ai acestui amărât-dar-generos-la-muls-miez-de-Bărăgan, la proprietățile lor de pe Coasta de Azur.
F.P. Vreți să-i incriminați și acolo, în ochii Europei!
C.L. Dimpotrivă. Vreau să le pun în evidență virtuțile.
F.P. De exemplu?
C.L. De exemplu: de a cumpăra cu bani cinstiți, sau măcar de a plăti cinstit lucrul cumpărat.
F.P. Adică, acolo nu le-ar fi dat cineva plocoane, comisioane, șpagă, sau nu ar fi fost favorizați de alții care le-au luat pentru asta șpagă, așa cum s-a întâmplat cu averile de aici?
C.L. Cam așa ceva. Că doar n-o fi nebun vreun proprietar de pe Coasta de Azur cu care au făcut ei acte. Acolo nu există nici retrocedări, nici privatizări, nici mafia asfaltiștilor sau a bordurilor la trotuare, a fierului vechi, a băieților deștepți, a vameșilor cu ANAF-ul; nici case disponibile ca-n Mihăileanu, nici măcar vechile inginerii de la BRCE sau FNI. Iar licitațiile de lucrări, împrumuturile și fondurile europene nu sunt la mâna lor. Așa că oamenii și-au cumpărat cinstit și cu bani peșin proprietățile de acolo, fapt pentru care merită lăudați și dați exemplu de ascensiune socială. Eu cred în societatea liberală și progresul ei prin personaje model.
F.P. Și chiar vreți să faceți din ei modele?

C.L. Bine-nțeles!… Ei sunt urmașii dansatoarei din Ploiești căreia, tot cinstit, cu bani peșin pe care-i lua de la cei pe care-i tranșa pentru specialități canibale la grătar, Bokassa i-a cumpărat proprietăți pe Rivieră după ce l-a cununat cu ea Ceaușescu. Vezi, tot despre cumetrii e vorba!
F.P. Dar dumneavoastrfă vă referiți la cele dintr-o zodie mai nouă.
C.L. Depinde. Motto-ul, confirmând că istoria se repetă, e scris de cel puțin o sută de ani. Se cânta pentru generația lui Rică Venturiano, Zița, Veta –„Aide nene, zău! parol! să n-ai parte de mine și de Veta!…Hai deseară la Iunion, la Ionescu!”… Iar Titircă Inimă Rea, căruia nu-i displac cârciumile cu danseuze, când aude „așa vorbă mare”, acceptă. Chiar dacă Venturiano s-a scurtat în Videano, Ipingescu își schimbă numele în Blejnar sau devine Consilier de Stat pe Agricultură, tejghetarul Chiriac e femeie întreținând cu Veta relații moderne conform drepturilor omului susținute de Monica Macovei, rolul pripășitului Spiridon, cărând sacoșele cu bani și plasând corespondențele secrete îl joacă fostul soț al Mihaelei Rădulescu, șlagărul diseuzei de pur sânge francez devine maneaua cântată de Guță la Antena 3 și Radio Montecarlo, iar aluzia e cu moșia de la Nana: „Car c’est la Roumanie: / La plus belle colonie / Când ai vreo trei moșii!”… Până și refrenul celebrului în epocă Ionescu, poate fi preluat de Cristoiu când face cronica politică a partidului cu măr mușcat: „…O nimfă blondă, / O demimondă!”… Și, uite-așa, sub oblăduirea Europei, are loc schimbul de locuri peste tot unde începe cu litera „p” în limba română. Adică pat, politică, pușcărie, președinție: Oana Zăvoranu cu Raluca Pastramă, Crin Antonescu cu Klaus Iohannis, Adrian Năstase cu Dan Voiculescu și-n perspectivă apropiată Băsescu cu Ponta. Iar prețul acțiunilor lui Bercea Mondial crește pe Coasta de Azur, Isaura căutând cumetrie cu Hollande, Dan Diaconescu promițându-i dispensă de la Vatican, iar un mesager care e și intermediar secret pentru șpagă, de genul denumirii celor din înregistrările convorbirilor – „ăla de la apă”, „ăla mare” sau „românu” – s-ar putea numi acum „neamțu”. Ca să-i facă pontu cu Angela Merkel despre care, după luarea sumei să-i dea asigurări către obiectivul cu microfon din cravată: „Știe ea, mă! Cum să nu știe?!”… Numai veșnicul purtător de cuvânt al marilor noastre succese și ușurări financiare – Adrian Vasilescu va da în continuare asigurări că Deutsche Bank nu controlează Euro și că Drăgășani nu e tot una cu Drăgănești, așa că nici Isaura, chiar dacă-i tot din Olt, nu are filiație cu aurul românesc din tezaurul păzit de Isărescu, de vreme ce zestrea ei are la bază fierul vechi. Și își va încheia doctul articol citând din împăratul Vespasian chestia cu banii și mirosul, alături de celelalte valori europene cu care ne mândrim astăzi. În fond, closetului cu taxă, numit „vespasiană” în cinstea marelui împărat care l-a inventat spre progresul finanțelor publice, europa modernă nu i-a adăugat decât fotocelula care te spionează ca să dea drumul la apă. Dar asta, numai dacă nu cumva, tot la modul spion, îți prelevă și alte date biometrice, putându-te identifica apoi după organul respectiv.
F.P. Să înțeleg că astea vor fi personajele noului roman?
C.L. Nicidecum.
F.P. Nici măcar acest Vasilescu în calitate de rezoneur?
C.L. Domnule, nu c-ar fi plictisitor, dar, cum să-ți explic?… Eu nu descriu personaje existente, ci le inventez. Inventându-le, ele devin precum copii mei și încep să țin la ele. Ținând la ele, nu le pot descrie la fel de odios cum sunt cele din realitate.
F.P. Aha!…
C.L. Adică, cum?
F.P. Adică așa. Am spus „aha” și: punctum.
iulie 2014
________________
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*