FLASHURI DIN CARTIER

01.04.11 by

1.

Imens balon de săpun, atât de frumos irizat!

Te-aş fi învârtit, te-aş fi luat cu grijă în braţe, nu mi-ai fi fost dezagreabil – dacă gospodina nu ar fi uitat în tine un cârlig de rufe.

2.

Într-o magazie veche îşi exercită nobila meserie de profesor predând unor vreascuri.

După care ia vreascurile îmbibate de cultură şi le depozitează afară. Pentru iarnă.

Se plimba în ogradă, cu mâinile la spate.

Când, iată un cunoscut:

– Fetiţa mea este o fetiţă adevărată.

– Păcat! Ar fi putut să vină la mine – la şcoală.

– Ei îi e frig. Te-aş ruga să-mi dai douăzeci-treizeci de lemne.

– Ia mai multe! Ia douăzeci! Ia chiar treizeci!

I le aşază în braţe el însuşi. Şi insistă să-l conducă până la margine.

Aici, înalţii arbori aveau coroana transparentă. Înrourată.

– Sunt splendizi! Te rog să nu te superi dacă mă cocoţ în unul! zise cunoscutul…

Profesorul l-a aşteptat mohorât, sub copac.

…………………………………………………………….

– Auzi, de aici, de sus, semeni cu un coleg al meu de liceu. Un tip zărghit, şi cu un neg mare pe obrazul stâng.

– Eşti nesuferit!!

– Te rog să nu te superi!

– Iar echipa de fotbal cu care ţii joacă idiot!!

Până să se dea acela jos, profesorul a plecat.

Şi nu i-a lăsat decât două vreascuri.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*