Delir

09.02.15 by

Timp, Noapte
Şi Creaţie
Spaţii haotice
Intr-un Delir al Artei
Contorsionându-se
Existând diferit
Şi poate paralel,
Spre o Suprarealitate
Absolută.

Picături de ţărână

Atingerile primitive ale ploilor pe trup
Mă imploră să-l strig pe Dumnezeu,
Lutul fierband din păcătoasa mea răsuflare
Caută guri înalte şi sfinte să ardă.
…M-am născut acum câteva sute de ploi
Şi de atunci caut să-mi recapăt goliciunea
Lepădându-mă de lacrimi
la altarul fiecărui necuvânt.
Mi-am răstignit Simfonia deasupra cupolei
…roşii, albastre şi albe mătănii inghit
peste fragede trupuri nenăscute, nevrute, furate…
Mă strecor ca un vis
în cuibul meu de stâncă stearpă
Mă strivesc între frământările pereţilor reci
Pe care i-am rugat să îmi cânte Simfonia
Voi asculta până când…
Mi-a spus Dumnezeu- va mai veni o ploaie.
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*