Constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova

07.05.19 by

Constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova

În perioada antedecembristă, Doljul a fost nu numai un judeţ industrial şi agricol, dar şi cultural şi ştiinţific. În august 1964 s-a reînfiinţat revista „Ramuri” (redactor şef: Ilie Purcaru), în februarie 1972 a reapărut Editura „Scrisul Românesc” (director: Ilarie Hinoveanu). Universitatea din Craiova a fost înfiinţată efectiv în anul universitar 1966/1967 (prin Legea nr. 138/1947 s-a prevăzut înfiinţarea Universităţii din Craiova, cu facultăţile de: Medicină Umană, Medicina Veterinară, Ştiinţe Economice, Comerciale şi Cooperatiste, Agronomie, dar a funcţionat doar ultima facultate cu specialitatea „îmbunătăţiri funciare şi geniu rural”).

Evident, reapariţia acestor instituţii de presă şi editură s-a putut realiza doar prin aprobarea conducerii de partid şi de stat din acea vreme, dar au fost şi personalităţi locale care s-au implicat decisiv în acest proces. Între aceştia, să-i reamintim pe primvicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Petre Gigea (ulterior, primar, ministru, ambasador, scriitor) şi Ion Cetăţeanu, secretarul Consiliului Judeţean (ulterior economist, memoralist şi ambasador), care avea în resortul său problematica culturală.

Domnia sa, Ion Cetăţeanu, s-a implicat şi în constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova din 7 decembrie 1978. Meticulos, excelent organizator, el a păstrat întreaga documentare (arhivă) a înfiinţării acestei Asociaţii, pe care mi-a încredinţat-o recent şi pentru care îi mulţumesc să-i port întregul respect cuvenit. Iată principalele etape:

Între 1-10 decembrie 1978 s-a desfăşurat în Craiova şi în judeţul Dolj „Decada cenaclurilor literar-artistice doljene”, care-şi propune „ să contribuie la stimularea talentelor autentice, la integrarea în conştiinţa maselor a valorilor înălţătoare ale literaturii şi artei, la formarea personalităţii omului nou pe meleagurile doljene”. Cu tact diplomatic, secretarul Ion Cetăţeanu îl invită pe George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, să participe la această manifestare literară, pentru a facilita „utile schimburi de opinii între scriitorii consacraţi, învitaţi la Craiova şi scriitori din Oltenia şi membrii cenaclurilor literar-artistice doljene”, dar mai ales „să folosim acest prilej pentru a constitui Asociaţia Scriitorilor din Craiova a Uniunii Scriitorilor”.

Scrupulos, Ion Cetăţeanu întocmeşte un memoriu privind înfiinţarea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova din care extragem: „Având în vedere posibilităţile de care dispun în prezent Doljul şi celelalte judeţe ale Olteniei, tradiţiile culturale de pe aceste meleaguri, precum şi necesitatea unei mai bune coordonări şi îndrumări a activităţii literare actuale, a stimulării apariţiei de noi condeieri de talent în această zonă a ţării, propunem înfiinţarea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova. Menţionăm că dispunem de condiţii, conform prevederilor statutare, pentru constituirea imediată a Asociaţiei Scriitorilor din Craiova.Astfel, în oraşul Craiova şi în judeţele Olteniei există un număr de zece membri definitivi ai Uniunii Scriitorilor şi şase membri stagiari, care lucrează şi locuiesc în zonă, având o bogată activitate de creaţie şi publicistică, ei scriind numeroase cărţi de poezie, proză, dramaturgie, critică şi istorie literară, apreciate unanim. De asemenea, un număr de opt membri definitivi ai Uniunii Scriitorilor, care lucrează în Bucureşti, şi-au exprimat opţiunea de a face parte din Asociaţia de la Craiova”.

Oficial, îi transmite lui G. Macovescu, la 25 noiembrie 1978, propunerea aprobată de secretariatul Comitetului Judeţean Dolj al P.C.R., cu speranţa că „aprobarea acestei asociaţii va stimula valorificarea capacităţii de creaţie a oamenilor din această zonă şi va contribui în mod nemijlocit la consolidarea vieţii culturale a Olteniei”. Şi astfel, sub antetul Uniunii Scriitorilor din R.S.R., se constituie, joi, 7 decembrie 1978, Asociaţia Scriitorilor din Craiova.

Act de constituire a

Asociaţiei Scriitorilor din Craiova

Subsemnaţii scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România,

Valeriu Armeanu, Dumitru Bălăeţ, Vasile Băran, Ştefan Bossun, Virgil Carianopol, Romulus Cojocaru, Sina Dănciulescu, Mihai Duţescu, Florea Firan, Ovidiu Ghidirmic, Haralambie Grămescu, Florian Grecea, Ion Grecea, Ilarie Hinoveanu, Constantin Mateescu, Alexandru Mitru, Eugen Negrici, Darie Novăceanu, Constantin Papastate, Ilie Purcaru, Dan Rotaru, Ion D. Sîrbu, George Sorescu, Marin Sorescu, Gheorghe D. Vasile, George Ţărnea şi Violeta Zamfirescu.

Întruniţi în plenară la Craiova, în ziua de joi, 7 decembrie 1978, şi afirmându-ne adeziunea deplină la Statutul Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, au hotărât în unanimitate, pe baza capitolului II, articolele 12-22 inclusiv, să constituim

ASOCIAŢIA SCRIITORILOR DIN CRAIOVA

Care grupează toţi scriitorii din municipiul Craiova şi (prin opţiune) din zona geografică a Olteniei, ca şi din municipiul Bucureşti înţelegând să ne desfăşurăm activitatea literară şi obştească în cadrul acestei Asociaţii, ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor, sub conducerea nemijlocită a Partidului Comunist Român, în strânsă colaborare cu toate instituţiile de cultură locale, pentru promovarea unei literaturi militante menite să contribuie la dezvoltarea valorilor spirituale ale României Socialiste, pentru un climat care să favorizeze afirmarea tuturor forţelor literare din municipiul Craiova şi din întregul ţinut al Olteniei.

Constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova a avut loc în prezenţa tovarăşilor George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Frontului Unităţii Socialiste, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Dumitru Radu Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, Radu Boureanu, membru al Biroului Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor, director administrativ al Uniunii Scriitorilor, Anghel Dumbrăveanu, Dan Tărchilă şi Mircea Tomuş, secretari ai Asociaţiilor de Scriitori din Timişoara, Braşov şi respectiv Sibiu.

Procedând la alegeri prin vot secret, adunarea generală a Asociaţiei Scriitorilor din Craiova şi-a ales primul comitet de conducere al Asociaţiei în următoarea componenţă: Marin Sorescu, Ion D. Sîrbu, Ilie Purcaru, Ilarie Hinoveanu, Vasile Băran.

Secretar al asociaţiei Scriitorilor din Craiova a fost ales tovarăşul Marin Sorescu.

Prezentul document a fost întocmit în două exemplare, unul de păstrat în actele Asociaţiei, celălalt în documentaţia Uniunii Scriitorilor din R.S. România.

Craiova, joi, 7 decembrie 1978.

Mircea Radu Iocoban n-a putut participa, dar a trimis o telegramă de empatie.

În dimineaţa zilei, scriitorii sosiţi la Craiova fac o vizită documentară la uzinele: „Electroputere”, de Utilaj Greu, la şantierul Oltcit, Intreprinderea de Confecţii, la care mai participă din partea cenaclurilor locale Petre Ivoncu, I. Prunoiu, Amalia Calujnai, Petre Nicolae.

La şedinţa de constituire sunt nominalizaţi ziariştii participanţi: Marin Coandă (Agerpres), N. Băbălău („Scânteia”), I. Becheru („România liberă”), Sebastian Domozină (TV), M. Stănescu, P. Constantinescu, Dan Lupescu şi Puica Mondoc (toţi de la ziarul „Înainte”), Vintilă Turcu, Cornel Sorescu, Mircea Pospai, C. Dumitrache (de la Studioul de Radio-Craiova), Romulus Diaconescu („Ramuri”), I. Rusu-Şirianu şi Marcela Radu (Editura „Scrisul Românesc”).

Cu scrupulozitate sunt menţionate diagrama zilnică de la hotel şi meniul (ţuica, 3,30 lei, ciorba de vită, 2,50 lei, friptură la grătar cu cartofi pai, 8 lei etc., adică 49,54 lei de persoană), utile numai pentru servicul financiar, dar şi pentru posteritate.

A doua zi după constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova, poeţii E. Jebeleanu, A. Dumbrăveanu, Traian Iancu, Marin Sorescu, Virgil Carianopol, Darie Novăceanu, Violeta Zamfirescu, G. Ţărnea, Valeriu Armeanu, Ilarie Hinoveanu, M. Duţescu, Gabriel Chifu, Sina Dănciulescu, Ilie Purcaru, Corneliu Sturza, D. Bălăeţ, Claudiu Moldovan şi G. Sorescu îşi vor recita poeziile într-un spectacol literar-muzical la Teatrul Naţional din craiova, la care Victor Socaciu a interpretat muzică folk, iar actorii Teatrului Naţional: Tudor Gheorghe, V. Cosma, Marina Basta, L. Albanezu, E. Boroghină, Rodica Radu, Georgeta Luchian, Ilie Gheorghe, Maria Goanţă, Pavel Câşu, Minerva D. Aureliu, Dan Werner, Mihaela Arsenescu, Petre Iliescu, C. Fugaşin şi Val Mihali au susţinut spectacolul de poezie „Plaiuri oltene de-o vârstă cu lumina”. Cum era de aşteptat, Tudor Gheorghe a cântat din poezia populară.

Constituirea Asociaţiei Scriitorilor din Craiova a constituit, fără îndoială, un eveniment cultural major pentru acele vremuri, demonstrând, în timp, că în spaţiul românesc n-a fost o „Siberie culturală”. Asociaţia activează şi în prezent tot ca filială a Uniunii Scriitorilor din România, ca, şi celelalte filiale din ţară. Obştea scriitoricească a avut şi are un cuvânt de spus în societate.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*