Constantele antropologice ale migraţiei modelelor culturale. Ulise în cultura europeană (III)

01.02.12 by

Dante, La Divina commedia, Inferno, Canto XXVI

(Dante Alighieri, La Divina Commedia, con pagine critiche a cura di Umberto Bosco e Giovanni Reggio, Le Monnier, Firenze, 1990)

Alegerea lui Dante pentru a susţine posteritatea culturală a lui Ulise nu este întâmplătoare. Opţiunea noastră nu se datorează doar notorietăţii marelui scriitor ci, mai ales, capacităţii operei acestuia, în special Cântului XXVI din Infernul, de a demonstra felul în care funcţionează „mecanica” modelului cultural, în cazul lui Ulise.

Ştim că Dante nu a citit Odiseea (traducerea poemelor homerice, la iniţiativa lui Boccaccio, de către Leonzio Pilato, se face mai târziu!), cunoaşterea lui Ulise realizânu-se pe filieră latină (Cicerone, De finibus bonorum et malorum, V, XVIII, Seneca, De constantia sapientis, II,2, Horaţiu, Epistole, I), ceea ce a impus imaginea unui Ulise însetat de cunoaştere, opusă celeilalte trăsături ce alcătuia paradigma uliseană medievală, şiretenia.

Această trăsătură a eroului îi facilitează lui Dante integrarea sau, mai bine zis, racordarea lui Ulise în/la modelul medieval al literaturii de aventură, ce-şi are rădăcinile în figura lui Alexandru cel Mare (Alexandreis di Gualtiero di Chatillon).

Ca orice model, Ulise are un puternic efect educativ. Dorinţa lui de a cunoaşte tot, dorinţă pentru care îşi părăseşte patria şi familia, este similară superbiei şi de aceea el se află în cea de a opta groapă a cercului opt al infernului, alături de hoţi, consiglieri di frodi, cei care fac şi cei care îndeamnă la fraudă, politicieni, conducători.

Aceşti sfătuitori, care în infern, au dificultăţi de a vorbi căci limbile lor se mişcă precum flăcările, sunt reduşi la două figuri emblematice: Ulise, sfătuitorul prin excelenţă, şi Guido da Montefeltro, sfătuitorul malefic al Papei.

Aceasta este originea convenţiei literare care deschide cântul, invectiva contra Florenţei (versurile 1-12) şi care se deosebeşte de restul invectivelor adresate de Dante Pistoiei, Pisei, Genovei, cetăţile duşmane. Dante este convins că cetatea lui iubită va plăti pentru vina sa, poate pentru superbia sa, poate pentru conducătorii săi.

Acestor consilieri ai înşelăciunii (consiglieri di frodi) le dedică Dante 35 de versuri(13-48), descriind cea de-a opta groapă ca un câmp plin de lumini, căci în fiecare flacără se află un păcătos. Într-o flacără bifurcată se află Ulise şi Diomede, păcătuind împreună, pedepsiţi împreună.

Dante îi cere lui Virgiliu permisiunea de se adresa celor doi, dar Virgiliu îi răspunde că este mult mai indicat să o facă el, nu Dante. Ceea ce îl interesează pe Dante este să afle locul şi cum a murit Ulise, răspunsul la o problemă extrem de dezbătută.

Ulise povesteşte ultima sa călătorie dincolo de coloanele lui Hercule, în lumea fără oameni. După luni de clătorie pe o mare necunoscută, în momentul când la orizont apare un ţărm stâncos, „la nova terra un turbo nacque”, care, după ce a învârtit corabia, a scufundat-o.

Dante sugerează că Ulise se face vinovat de păcatul depăşirii limitelor, de „păcatul sublim” (Croce), al cunoaşterii absolute, al depăşirii dimensiunii umane. Naufragiul său nu este neapărat o pedeapsă ci semn al unor limite ce nu pot fi depăşite omeneşte, nu este o umilire ci doar o înfrângere. Cu cât tindem spre absolut cu atât avem de înfruntat pericole nebănuite, trebuie să fim mereu atenţi şi cu simţurile încordate la maxim, altfel, bucuria se poate transforma în durere, dar omul trebuie să viseze dincolo de limite.

Dante impune un Ulise prometeic, ce se luptă cu limitele, ce vrea să-şi depăşească condiţia. Pedeapsa lui nu se datorează acestei încercări ci înşelătoriilor lui, a calului şi a altor sfaturi, frodi, de acest gen. Modelul lui de Ulise va avea influenţe asupra lui Fenelon, dar, mai ales, asupra lui Tennyson şi Pascoli tocmai prin valenţele sale antropologice esenţiale, această tendinţă a omului de a se autodepăşi, această trăsătură specifică speciei; curiozitatea.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*