Concert vocal-simfonic Rahmaninov/Fauré

20.02.19 by

Concert vocal-simfonic Rahmaninov/Fauré

VINERI, 22 FEBRUARIE 2019, ORA 19:00

DIRIJOR

ALEXANDRU IOSUB

SOLIȘTI

BOTOND SZÖCS, pian

RENATA VARI, soprană IOAN EMANUEL CHERATA, bariton

În program:

Anatoly Lyadov: „Cântece populare rusești” pentru orchestră, op. 58

Serghei Rahmaninov: Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian și orchestră, op. 43

Gabriel Fauré: Requiem în Re minor pentru soliști, cor, orchestră și orgă, op. 48

ORCHESTRA SIMFONICĂ ȘI CORALA ACADEMICĂ ALE FILARMONICII “OLTENIA”

Maestru de cor: PAVEL ȘOPOV

Vineri, 22 februarie, de la ora 19:00, melomanii se vor bucura de muzica lui Rahmaninov din celebra “Rapsodie pe o temă de Paganini” şi de optimismul din atipicul “Requiem” de Gabriel Fauré. Tânărul pianist Szőcs Botond, soprana Renata Vari şi baritonul Ioan Emanuel Cherata vor fi acompaniaţi de Orchestra Simfonică şi de Corala Academică ale Filarmonicii “Oltenia” Craiova, dirijate de maestrul Alexandru Iosub.

Alexandru Iosub a absolvit succesiv Liceul de Artă “Octav Băncilă” din Iaşi şi Academia de Muzică din Bucureşti (promoţia 1977). În domeniul dirijatului de orchestră s-a perfecţionat cu maestrul Constantin Bugeanu. În perioada 1977 – 1981 a activat ca violonist în Orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, pentru ca începând cu anul 1981 să desfăşoare o multilaterală activitate muzicală în Craiova (între 1981 – 1989 şi din 2012 – dirijor al Operei Române Craiova; din 1989, dirijor al Filarmonicii “Oltenia”; din 1995, profesor de vioară asociat la Liceul de Artă “Marin Sorescu”). S-a făcut cunoscut şi în calitate de compozitor, scriind muzică de scenă pentru Opera Română Craiova şi Teatrul pentru Copii şi Tineret “Colibri” – Craiova; de asemenea, a orchestrat lucrări pentru ansambluri diverse.

*

Pianistul Szőcs Botond, în vârstă de 23 de ani, s-a făcut remarcat în lumea muzicală graţie temperamentului energic inconfundabil, potenţat de intensitatea trăirilor artistice şi manifestat prin forţa persuasivă a interpretării. După câştigarea a peste 12 premii I, aPremiului UNIMIR (2012-2013, 2013-2014),a Premiului Fundatiei pentru comunitate (2013-2018), cea mai recentă recunoaștere, obţinută în 2017, este Premiul de Excelență în Muzică al Academiei Americano-Române pentru Ştiinţe şi Arte pentru cel mai bun interpret în calitate de solist, membru al unui ansamblu de muzică de cameră sau acompaniator. Debutul solistic, la doar 17 ani în compania orchestrei Filarmonicii de Stat din Sibiu a fost urmat de noi apariții alături de orchestrele simfonice din țară. În repertoriul solistului au pătruns rapid piese de rezistență ale genului, lucrări concertistice de W. A. Mozart, L. van Beethoven, E. Grieg, F. Liszt, R. Schumann, F. Chopin, S. Rahmaninov şi W. Lutosławski. Momente notabile în ascensiunea pianistică a lui Botond sunt și apariţiile sale cu programe de recital în țară și peste hotare, între care amintim turneele din Marea Britanie, Italia, Ungaria, Germania, Muntenegru, Vietnam si China. În toate acestea, prestaţia sa artistică a fost considerată un succes, captivând audienţa cu o „performanţă electrizantă, zguduitor de profundă”.

*

Soprana Renata Vari este absolventă a Facultății de Muzică din Brașov. Imediat după terminarea studiilor, își începe cariera artistică prin numeroase colaborări pe importante scene lirice din Italia. Din 2013, după ce a fost laureată a Concursului Internațional de canto „Elena Teodorini”, este angajată a Operei Române Craiova, dar în paralel colaborează cu importante teatre și festivaluri din țară și străinătate cum ar fi: Opera Națională București, Opera Națională Română Iași, Filarmonica „Moldova” Iași, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Magdeburg Theatre (Germania), Heidenheim Festival și Opera Clasica (Germania), Teatrul Național de Operă și Balet din Belgrad (Serbia) etc. Cu un repertoriu vast, Renata Vari este favorită a publicului din Craiova și nu numai, fiind îndelung aplaudată pentru calitățile sale vocale și în turneele anuale ale Operei craiovene din Franța, Germania și Italia. “Soprana Renata Vari a impresionat publicul cu forța vocii sale, ambitusul larg și variatele culori din vocea sa, dar și cu prezența scenică sigură și modernă“. Dan Ghineraru – Radio România Muzical

*

Născut la Cluj-Napoca în anul 1976, baritonul Ioan Cherata a absolvit atât studiile de Licenţă, cât şi pe cele de Master la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din oraşul de pe Someş. Este asistent universitar în cadrul Departamentului de Arte al Facultăţii de Litere, la Universitea din Craiova și doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Ca solist al Teatrului Liric „Elena Teodorini“ (actualmente Opera Română Craiova) a debutat în anul 2001 cu rolul Mandarinul din opera „Turandot“ de G. Puccini, abordând ulterior diferite partituri de anvergură precum: Ford („Falstaff“ de G. Verdi), Amonasro („Aida“ de G. Verdi), Renato / Samuel („Bal Mascat“ de G. Verdi). Totodată, baritonul Ioan Cherata s-a remarcat şi în planul interpretării unor partituri solistice reprezentative din creaţia vocal-simfonică: J. S. Bach („Magnificat în Re major“, BWV 243; „Oratoriul de Crăciun“, BWV 248), W. A. Mozart („Missa Încoronării“, K 317; „Recviem în re minor“, K. 626), Fr. Schubert („Missa nr. 2 în Sol major“, D 167), P. Constantinescu (Oratoriul bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului“).

***

Anatoly Lyadov esteunul dintre compozitorii remarcabili ai Rusiei, student şi continuator al lui Rimsky-Korsakov, la rândul său profesor al compozitorilor Serghei Prokofiev și N. Myaskovsky. Dirijor, membru al cercului Belayaev, maestru de miniaturi simfonice și de pian, Anatoly Lyadov s-a născut în 1855 la Sankt Petersburg, toată viața lui fiind legată de acest oraș. Contemporanii i-au reproșat că nu compunea prea mult; a scris trei cărți de teatru “Cântece pentru copii”, bazate pe texte vechi de glume, vrăji și descântece şi, din anul 1880, a început să studieze folclorul rusesc. În total, Lyadov a prelucrat peste 150 de cântece populare ruseşti, în plan estetic fiind asociat cu simbolismul poetului belgian Maurice Maeterlinck.

*

Cele 24 de capricii scrise de legendarul virtuoz al viorii, Niccolo Paganini, au constituit punctul de plecare al unor lucrări care, prin conţinutul şi forma lor artistică, au îmbogăţit literatura pianului. Mari compozitori ca Liszt, Schumann şi Brahms au prelucrat pentru pian o parte din capriciile lui Paganini; spre deosebire de înaintaşii săi, care au tratat temele lui Paganini în spiritul muzicii de cameră, Rahmaninov a creat o amplă lucrare simfonică de sorginte rapsodică pe baza a două idei muzicale celebre: melodia sprinţară a Capriciului în La minor şi cântecul gregorian „Dies irae“. Astfel a rezultatRapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră, op. 43 (1934).

*

Fauré a schiţat primele măsuri ale Requiem-ului în anul 1887. Spre deosebire de mulţi alţi compozitori ce au valorizat acest gen componistic, Fauré nu a intenţionat nicidecum să creeze această lucrare în semn de veneraţie pentru dispariţia vreunei persoane dragi. Ca şi Brahms în Requiemul german, compozitorul francez se raporta la conceptul filosofic de „moarte” în termenii de „fericită eliberare şi continuă aspiraţie la nemurire, mai degrabă decât a asocia moartea cu suferinţa despărţirii, de zădărnicia existenţei terestre”.

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*