Claudiu Komartin vine la „Adunarea Poeților și a SpectActorilor craioveni” – 21 aprilie 2016

12.04.17 by

Claudiu Komartin vine la „Adunarea Poeților și a SpectActorilor craioveni” – 21 aprilie 2016

Poetul Claudiu Komartin este invitatul lui Nicolae Coande la „Adunarea Poeților și a SpectActorilor craioveni”. Întâlnirea va avea loc la sala „Ia te uită!” a Naționalului craiovean, vineri, 21 aprilie, de la ora 17,30.
Claudiu s-a reîntors de puțin timp din rezidența literară de la Kulturkontakt Viena și se pregătește să întâlnească un public craiovean rafinat, apt de confruntarea cu noile limbaje și tendințe poetice. Claudiu a publicat la nici 20 de ani un volum de poezie, Păpușarul și alte insomnii (Vinea, 2003), urmat de Circul domestic (Cartea Românească, 2005), Un anotimp în Berceni (Cartier, 2009) și cobalt (Casa de Editură Max Blecher, 2013). Păpușarul și Un anotimp în Berceni au fost reeditate, în 2007, respectiv 2010, nu fiindcă ar fi avut un succes enorm, ci fiindcă apăruseră inițial în tiraje derizorii. În 2012, editura vieneză Korrespondenzen i-a publicat antologia bilingvă Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen, tradusă în limba germană de Georg Aescht, iar în 2015 i-au apărut volumele Vrpce potaman za balu mesa (Treći Trg, Belgrad, traducere în sârbește de Ljubinka Stankov Perinac) și Bir Garip Roman (Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, traducere în limba turcă de Gökçenur Ç.). Din 2009, Claudiu organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher.
Biletele sunt puse în vânzare la agenția teatrului, dar organizatorii oferă invitații iubitorilor de poezie care vor solicita pur și simplu.

“Rasismul e în piept, în cap sau în piele?
Ca să știu ce să smulg mai întâi.
Ca pe o pagină scrisă-ntr-o limbă
pe care deși nu o știi, ceva-ți
spune că va da în vileag tot
ce-i mai rău în tine.
Păstrez pentru mine întrebarea asta,
păstrez pentru mai târziu senzația
difuză de vină, mă agăț de bara lustruită și rece
concentrându-mă pe ghetele
mele hărtănite,
aproape destrămate după o altă iarnă
în care n-am înțeles nimic,
ce caut aici? ce îi mai poate arăta un asemenea oraș
unuia ca mine, aproape destrămat deja,
chiar, ce caut aici? – și mai departe
mă holbez la străinul care citește netulburat,
și continui să râd alături de ei,
orgolios până și în confuzie.“

(În piept, în cap sau în piele?)
Claudiu Komartin
www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*