azi ţi-a mers bine!

10.09.12 by

Omul politic englez Neville Chamberlain nu se despărţea niciodată de
umbrela sa. Într-o zi însă o uită acasă. Când coborî din trenul care-l
ducea la Londra, fu cât pe ce să ia umbrela unui călător.
Necunoscându-l, acesta l-a apostrofat tăios. Chamberlain îşi ceru
scuze şi, pentru a evita repetarea unui asemena incident, cumpără în
ziua aceea .trei umbrele.
Pe când se întorcea cu trenul spre casă, nimeri din nou în acelaşi
compartiment cu călătorul de dimineaţă. Văzând umbrelele, acesta
spuse:
– Văd că azi ţi-a mers bine!
*****
Politica şi mustaţa

La scurtă vreme după ce îşi lăsase mustaţă, Sir Winston Churchill a
fost invitat la un dineu.
– Domnule, i s-a adresat o doamnă care stătea lânga el, ţin să te
anunţ că nu-mi pasă cât de negru sub unghie nici de politica şi nici
de mustaţa dumitale.
– Fiţi fără nici o grijă, doamnă, i-a răspuns Churchill, n-aveţi nici
o şansă să ajungeţi vreodată în contact nici cu una, nici cu alta!
*****
Vinovatul

Voluminosul scriitor Chesterton s-a certat cu sfrijitul Bernard Shaw
şi i-a spus:
– Domnule, dacă cineva vă priveşte cu băgare de seamă îşi închipuie
lesne că în această ţară a izbucnit o foamete cumplită.
– Da, a venit replica lui Shaw, dar are să vă tragă la răspundere
numai pe dumneavoastră. Cine vă priveşte îşi dă seama că sunteţi
singurul vinovat!
*****
Cea mai frumoasă declaraţie de dragoste

Una din cele mai galante declaraţii de dragoste este aceea pe care
ducele de Villa Mediona a făcut-o reginei Elisabeta. Aceasta i-a cerut
să-i trimită portretul iubitei lui.
Ducele i-a trimis. o oglindă!
*****
Francisc I şi femeia urâtă

Curând după ce a părăsit închisoarea din Madrid, regele Francisc I a
întrebat o femeie urâtă, în glumă, de când s-a întors din „ţara
frumuseţii”.
– M-am întors, sire, i-a răspuns ea, chiar în ziua în care v-aţi
înapoiat de la Pavia.
*Pavia, locul unde francezii sunt înfrânţi în 1525 de trupele
imperiale ale lui Carol V şi Francisc I este luat prizonier
*****
Să mor în locul tatălui meu!

După bătălia de la Actium, Octavianus a trecut în revistă prizonierii
pe care voia să-i execute. Printre aceştia se afla un duşman îndârjit
al său, anume Mitellus. Fiul acestuia, care luptase sub comanda
generalului lui Octavianus, Marcus Vipsanius Agrippa, i s-a adresat
astfel:
– Tatăl meu a fost inamicul tău şi îşi merită moartea. Eu te-am servit
însă cu credinţă şi merit o răsplată. Dă-mi voie, ca recompensă, să
mor în locul tatălui meu!
Octavianus l-a iertat pe Mitellus şi nu a primit jertfa fiului său.
*****
Tot ai să regreţi!

Socrate a fost întrebat de un prieten:

– Ce să fac, să mă căsătoresc sau nu?

– Ori te căsătoreşti ori rămâi burlac, peste zece ani tot ai să regreţi!

*****

Între funia călăului şi mireasă

În Evul mediu era obiceiul ca atunci când cineva era dus la
spânzurătoare şi funia se rupea, osânditul să fie graţiat, Dumnezeu
arătând în acest fel că era nevinovat.
Mai era, de asemenea, eliberat dacă o femeie se găsea să-l ia de
bărbat. Atunci căsătoria avea loc chiar sub ştreang, preotul de
spovedanie oficiind unirea celor doi, iar călăul fiindu-le naş.
Suveranul elibera un document de iertare care dura cât dura şi
căsnicia. Dacă cei doi divorţau, cel iertat o vreme era dus iar la
ştreang.

Se înţelege că urâtele locului nu pierdeau nici o execuţie, în dorinţa
de a-şi găsi alesul. Dar şi atunci se întâmpla să fie respinse.
Se spune că un tâlhar cerut în căsătorie la locul execuţiei a fost
atât de îngrozit de urâţenia celei care îl ceruse de soţ, încât i-a
strigat călăului: „Atârnă-mă, atârnă-mă iute cumetre!”
Un caz de iertare la ştreang îl reprezintă celebrul haiduc Iancu
Jianu. O doamnă din înalta societate, Sultana, prietenă cu Ralu
Caragea, fata domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, l-a salvat de la
execuţie pe Iancu Jianu cerându-l de bărbat, nunta având loc chiar sub
locul spânzurătorii.
*****
Alege cum vrei să mori

Bufonul regelui Frederic II a fost amestecat într-un complot împotriva
acestuia. Adus în faţa lui, regele i-a spus:
– Pentru ca ai fost un „nebun” bun, îţi dau voie să-ţi alegi singur moartea.
– De bătrâneţe, Majestate, a răspuns prompt „nebunul”.
*****
Dacă aţi fi.

Lady Astor i-a spus într-o zi lui Winston Churchill:
– Dacă aţi fi soţul meu, v-aş pune otravă în cafea.
– Dacă aţi fi soţia mea – i-a răspuns el – cu siguranţă aş bea-o!
*****
Şi oamenii politici plâng, nu-i aşa?

Plânsul în public nu-l întâlnim doar la oamenii politici de la noi.
Adolphe Thier, preşedintele celei de-a treia republici franceze, a
plâns în momentul în care Parlamentul l-a desemnat Eliberator al
patriei, în 1877.
Richard Nixon a plâns în momentul în care republicanii l-au desemnat
candidat la vicepreşedinţia SUA, în 1952. Se pare că a jucat teatru,
pentru că într-un interviu din 1977, afirma că el  „nu a plâns
niciodată, mai cu seama în public”.
Nikolai Rijkov, premeierul sovietic din timpul lui Gorbaciov, a plâns
când a vizitat Armenia devastată de cutremurul din 1988, fapt pentru
care presa l-a numit bolşevicul plângăcios.
Bill Clinton a plâns şi el la prima investitură, lacrimile năpădindu-l
atunci când a observat că obiectivul camerei de luat vederi era
aţintit asupra lui!

Nu s-a lăsat mai prejos nici actualul preşedinte american, Barack
Obama, care, negru fiind, a plâns aflând că a ajuns la Casa Albă!
*****
Mare paguba!

Cind se ducea la repetitii la „Scala” din Milano, tenorul italian
Enrico Caruso (1873-1921) cumpara ziare mereu de la acelasi vanzator.
Intr-o dimineata, insa, cantaretul trecu mai departe fara sa se
opreasca.
– Signore, ati uitat sa cumparati ziarele! – striga vanzatorul.
– N-am uitat, insa n-am portmoneul la mine.
– Nu-i nimic, signore! O sa-mi platiti maine.
– Si daca mor pana atunci?
– Ei, mare paguba!
*****
Vă cred, dar.

Henric VIII, regele Angliei, hotârî să trimită un episcop la Francisc
I, regele Franţei, într-o vreme când relaţiile dintre cei doi monarhi
erau foarte încordate.
Episcopul îi obiectă că misiunea încredinţată îi punea viaţa în primejdie.
– Să nu-ţi fie teamă! ripostă Henric. Dacă Francisc te va ucide, voi
pune să fie decapitaţi francezii aflaţi în puterea mea.
– Vă cred, spuse episcopul. Mi-e teamă însă că nici unul din capetele
lor nu se va potrivi pe umerii mei!
*****

Leave a Comment

*