ARTIST TALK @PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)

14.05.13 by

FB event: www.facebook.com/events/374382876007323/

Problematica Holocaustului este un spațiu teoretic de reflecție presărat cu numeroase lacune și zone de incertitudine. Incertitudinea pornește de la referentul concret al evenimentului istoric, nu în ceea ce privește facticitatea lui (“dacă sau nu s-a întâmplat”), ci referitor la modul în care acesta poate fi integrat într-un sistem cognitiv mai larg. Ideea însăși a unui sens unitar asumat evenimentului istoric suferă permutații: ceea ce reprezenta un mecanism ușor de intuit al procesului cunoașterii – o informație care parcurge traseul clasic de la emițător la receptor, supusă travaliului integrării într-un anumit sistem de gândire – este deturnat înspre trasee alternative de interpretare. Mai mult decât atât, tentativa asimilării subiectului la nivel de cunoaștere se lovește de necesitatea unei reconfigurări continue a raporturilor dintre concepte.

Astfel, spațiul teoretic descris de subiect este unul aflat în permanentă mișcare și instabil, iar performarea la nivel analitic și discursiv a anumitor întrebări cheie devine mai importantă decât urmărirea unor răspunsuri revelatoare. Ceea ce reprezintă poate o caracteristică fundamentală a modernității, se regăsește în fiecare secvență conceptuală a analizei Holocaustului: dimensiunea profund dialectică, pendulatorie și tranzacțională a modului în care subiectul se plasează în intimitatea raporturilor dintre prezent și trecut, dintre experiență trăită, istorie și imaginar, dintre interiorul și exteriorul experienței traumei, cu efecte inclusiv asupra practicilor artistice referitoare la subiect. Acest eveniment discursiv se va concentra pe practicile artistice care pornesc de la tematica Holocaustului și se extind asupra altor problematici ale istoriei recente.

Ștefan Sava (n. 1982) trăiește și lucrează în București, România. A terminat un Master la Foto-Video în cadrul Universității Naționale de Artă București și este în prezent înscris la doctorat la aceeași universitate. Proiectele sale, combinând fotografie, video, performance și obiect, se dezvoltă în timp îndelungat, în jurul unor teme de reflecție și de cercetare teoretică. Este profund interesat de istoria recentă și de modul în care ea poate fi reactivată în prezent, în plan vizual, într-o manieră analitică. Printre expozițiile la care a participat: Din spatele scenei, Salonul de proiecte, București (2012); Fața dinăuntru a peretelui, Galeria Ivan, București (2012); Aici și atunci, Club Electroputere Craiova (2011); Atoms and Void, Galeria Posibilă, București (2010). Ștefan Sava face parte din expoziția curentă la Pavilion, “Common Nostalgia”, curatoriată de Eugen Rădescu. A fost selectat pentru expoziția de grup Europe/South East. Recorded Memories care se va deschide pe 24 mai la Muzeul de Fotografie Braunschweig, în colaborare cu Universitatea de Artă din Braunschweig și cu Institutele Goethe din regiune.

Imagine: video still din Ștefan Sava, “Lada de lemn/The wooden box”, video, 2010. Courtesy of the artist.

www.stefansava.ro


Ștefan Sava
Missing Originals
Thursday, 16 May 2013, 19.00

Related Posts

Tags

Share This

1 Comment

  1. Cecelia Hatfield

    În perioada interbelică , Bucureștiul cunoaște ultima sa epocă de înflorire administrativă și culturală, caracterizată printr-o coerență a organizării și o înaltă calitate a soluțiilor edilitare, care nu au mai fost întrunite până în prezent. Sistematizarea orașului continuă după planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizează, în anii 1930 apărând tramvaiele electrice și primele autobuze. Se construiește intens, în special în centrul orașului. Stilurile abordate de arhitecți sunt variate – în ciuda pregătirii multora dintre ei în școlile de specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate în cadrul acestora, în schimb propunând prin proiectele lor o lectură originală a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratată în cheie modernistă de tip occidental ( Bauhaus ) sau în cheia istoristă specifică a arhitecturii neobrâncovești , în direcția deschisă de Ion Mincu . Orașul se extinde către periferii, ajungând la o suprafață întrucâtva comparabilă cu cea actuală; rămâne nerezolvată problema mahalalelor mărginașe, lipsite de utilități de bază și fiind constituite din clădiri precare, de o înfățișare rurală adeseori sărăcăcioasă.

Leave a Comment

*