80 de ani Gabriel Bratu

21.10.14 by

80 de ani Gabriel Bratu

„Sunt al doilea caricaturist din România: după domnul Albert Poch ca vârstă şi după domnul Popa’S…ca volum”, spune, cu umoru-i caracteristic, caricaturistul şi graficianul craiovean Gabriel Bratu, cunoscut în întreaga ţară şi chiar peste hotare. Grafica şi caricaturile, ca şi muzica, n-au graniţe lingvistice sau geografice, ele fiind gustate, dacă sunt de calitate, de publicul întregului mapamond. Gabriel Bratu este un „valoros şi autentic artist-caricaturist”, cum l-a numit Albert Poch, fostul preşedinte al Asociatiei Caricaturiştilor Profesionişti din România. Poch face consideraţii pertinente privind definiţia şi condiţia acestui gen de artă: „Un caricaturist este, de fapt, un artist plastic, un grafician dăruit cu simţul umorului, având, în plus şi capacitatea de a analiza, de a compara şi de a combate. Caricaturistul, ca şi confratele său poetul epigramist, mai are şi capacitatea de a exprima simplu şi centrat, idei de multe ori extrem de complexe, iar caricatura, în realizarile ei de zile mari, precum pietricica de diamante şlefuită cu profesionalism şi talent, poate rivaliza, atunci, artistic vorbind, cu momentul zămislit din steiul de marmură ”.
S-a născut în Cetatea Banilor, la 5 noiembrie 1934, aici urmând Şcoala Primară „Ion Heliade Rădulescu” (1941-1944) şi Liceul Carol I/ Nicolae Bălcescu (1945-1953), studii finalizate la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Student bucureştean, s-a afirmat ca actor, jucând în piesa de mare succes Trandafirii roşii de Andi Andrieş, la Casa Studenţilor „Grigore Preoteasa”, culegând aplauze şi …premii; valorificându-şi potenţialul artistic, a colaborat, tot ca student, la Studioul Naţional „Animafilm”, a publicat, în 1948, prima caricatură în ziarul regional Înainte şi a luat primul premiul de caricatură în 1951 al revistei „Urzica”.
A lucrat cu pasiune, timp de 45 de ani, doar la două instituţii. Prima, la Casa Creaţiei Populare din 1955, odată cu înfiinţarea acestei instituţii regionale, ca şef de sector arte plastice, foto, cenacluri şi artă populară. O instituţie care şi-a câştigat în timp un prestigiu binemeritat prin valorificarea şi conservarea creaţiei populare.
Aici, Gabriel Bratu, crescut în buricul oraşului Craiova, s-a afirmat şi s-a consacrat instituţiei, prin realizări notabile. A înfiinţat cercuri de specialitate în toate oraşele regiunii Oltenia. El este cel care l-a descoperit şi promovat, împreună cu Gheorghe Crăciunoiu, pe Ghiţă Mitrăchiţă, pictorul naiv din Bârca, organizându-i prima expoziţie la Craiova şi apoi la Bucureşti, la vernisaj vorbind Catinca Ralea şi Emanoil Petruţ, precum şi primul film documentar artistic, cu sprijinul aceleiaşi Catinca Ralea şi a lui Horia Pătraşcu, scenaristul filmului „cu probleme” „Reconstituirea”, film apărat de Adrian Păunescu. Actualmente, creaţia lui Ghiţă Mitrăchiţă (pictura naivă fiind la acea vreme un fenomen mondial, datorită şi pictoriţelor din satul românesc Uzdin din Serbia) este adăpostită la Casa de Cultură „Adrian Păunescu” din Bârca, Dolj.
Gabriel Bratu are şi meritul de a fi lansat şi tineri debutanţi, deveniţi ulterior personalităţi în domeniu: Nicolae Alexi (fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici), Aurel Bulacu (fost director al Liceului de Artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti), Ion Truică (profesor la Institutul de Arte Plastice din Iaşi şi realizator de filme animate), pictorii: Vintilă Mihăilescu, N.Truţă, M.Trifan, etc. Ca profesor la Şcoala Populară de Artă din Craiova a şlefuit alte talente.
Şi tot el, orăşeanul Gabriel Bratu, a avut o contribuţie remarcabilă în organizarea Festivalului Naţional „Maria Tănase”, alături de directorul C.Baban, Marcel Locuşteanu, Lică Baltă, Paula Dogăroiu, iniţiatorii superiori fiind Ion Cetăţeanu, Petre Gigea şi Florea Firan. Prima ediţie a Festivalului a fost în 1969, din juriu făcând parte celebra Ioana Radu, iar recitaluri au susţinut Doina Badea şi Margareta Pîslaru, îndrumată spre folclor de însăşi Maria Tănase, după spectacolul „Opera de trei parale” în care juca Margareta: „Fă, tu să te apuci de muzica populară!”.
Casa Creaţiei Populare edita cărţi din domeniu: culegeri de folclor, studii etno-folclorice şi de artă populară etc, toate ilustrate de graficianul Gabriel Bratu, cel care a semnat şi scenografia la spectacolele din cadrul Festivalului Naţional „I.L.Caragiale”, „Dialog la distanţă”, câştigând locul I cu formaţia de teatru de păpuşi din Târgu Jiu, pe scena Operei bucureştene, în 1964.
A doua instituţie onorantă şi onorată de Gabriel Bratu a fost Editura „Scrisul Românesc”, înfiinţată în 1972. El a lucrat sub directoratul lui Ilarie Hinoveanu (1972-1990) şi Marin Sorescu (1990-1996), fiind încadrat iniţial ca grafician, apoi secretar general de redacţie. A iubit atât de mult editura craioveană, încât a acceptat, în condiţiile reducerii fondurilor financiare, să lucreze cu jumătate de normă, ceea ce nu l-a împiedicat să realizeze peste 200 de coperţi (unele nesemnate), să facă grafică la unele cărţi pentru copii, obţinând, în 1980, premiul naţional pentru ilustraţie de carte pentru copii. Mai important decât premiile obţinute, Gabriel Bratu s-a bucurat de stimă şi aprecierea unor autori editaţi de „Scrisul Românesc”: Tudor Arghezi, George Călinescu, Mihnea Gheorghiu, Gib Mihăescu, Fănuş Neagu, Adrian Păunescu, Al.Piru, D.R.Popescu, M.Sadoveanu, V. Cârlova, Elena Farago, Ovidiu Ghidirmic, Al. Macedonski, Marin Sorescu, Iosif Constantin Drăgan, V.G.Paleologu, Victor Papilian, Ilie Purcaru, I.D.Sîrbu,cu-I-D-SARBU-SI-E-BOZDOGESCU-DECEMBRIE-1966 N.D.Fruntelată, Iorgu Iordan, Al.Mironov, Şt. Odobleja, Paul Rezeanu, Marian Barbu, Titu Maiorescu, I.L.Caragiale, Tradem, C.C.Giurescu, Eminescu, Gala Galaction, Haşdeu, Agârbiceanu, Dumitru Stăniloae, Nestor Vornicescu, Paul Celan, D.Ciurezu, Gr.Vieru,CU-GRIGORE-VIERU Coşbuc, Goga, N.Dabija, M.Cimpoi, Eugen Simion etc.
Sugestivă este dedicaţia pe care i-a dat-o autorul volumului „Lumea ca lume”: „Celui care m-a învelit cu drag, Adrian Păunescu”. El însuşi a scris pentru copii: Negru ca tăciunele şi cei şapte fraţi, Împreună colorăm, casă nouă ridicăm, Gore, turist ideal, Olimpiu şi Olimpida albă, Georgică în vacanţă.
În 1992, datorită vremurilor, după 22 de ani în editură, Gabriel Bratu se reîntoarce la Casa Creaţiei Populare, de unde se pensionează.
Ca artist plastic, cariera sa profesională este impresionantă. Publică, începând cu anul 1948, caricaturi în ziarele „Înainte”, „Scânteia tineretului”, „Cuvântul libertăţii”, în revistele „Licurici”, „Apărarea patriei”, „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „Urzica”, „Moftul român”, „Harababura”, „Satiricon”, „Perpetuum comic”, are peste 250 de prezenţe în expoziţiile locale, regionale şi interregionale, la Saloanele naţionale de grafică şi la Saloanele naţionale de caricatură de la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Tg.Mureş, Brăila, Suceava, Galaţi, Urziceni, Petroşani, Gura Humorului, Vaslui şi a deschis peste 25 de expoziţii personale la Muzeul de Artă din Craiova şi din Calafat, la Muzeul Judeţean Olt şi în oraşele: Segarcea, Turceni, Băileşti, Timişoara, Rm.Vâlcea, Cluj Napoca, Iaşi, Sibiu, Aalborg (Danemarca), Toronto (Canada), are peste 115 prezenţe în saloanele internaţionale de caricatură din Tokio, Montreal, Berlin, Bratislava, Gabrovo, Bruxelles, Skopje, Belgrad, Ankara, Teheran, Istanbul, Ancona, Moscova, Praga, Varşovia, Havana, Ierusalim, Tel Aviv etc. Este prezent în albumul Maeştrii caricaturii româneşti (Moscova), în „The Cartoon Aid Olympic Book” (Londra), Witty Word (Los Angeles), Who`s who, Caricaturiştii români ai secolului XX, în lucrările lui Paul Rezeanu despre Artiştii plastici craioveni.
Creaţia sa plastică (caricatură sau grafică) a fost încununată cu numeroase premii ale publicaţiilor „Urzica” (1951), „Informaţia Bucureştiului” (1956), „Harababura”, premiul Caricaturii de presă (1982, 1984, 2008), premiul pentru cea mai bună ilustraţie pentru cartea de copii (1980), premiile „Bobul de aur”, „Elena Farago”, „Benedict Gănescu”, marele premiu „Umor la Gura Humorului” (2002) etc, etc.
Este vicepreşedintele (preşedinte: Ştefan Popa Popa`s) Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România.capI-depinde-de-noi-Al....1974
Iubitor de artă, de oameni, dar şi de animale, cetăţeanul de onoare al Craiovei, Gabriel Bratu este o figură emblematică a Băniei şi nu numai, ca persoană fizică şi creator plastic, caricaturist profesionist, aşa cum îl caracterizează Paul Rezeanu: „Executate, în general, în tuş şi tempera, cu vervă şi talent, caricaturile lui Gabriel Bratu au un caracter acid şi virulent. Semnificaţia lor culturală, educativă, socială şi etică e uşor de descifrat. Ironia, comicul, critica sunt mânuite cu abilitate. Lucrările au, apoi, avantajul de a fi prezentate excelent, din punct de vedere grafic şi de a se explica, de regulă, singure, fără ajutorul textului”.

www.omniscop.ro

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Comment

*